Prima zi a noii runde de negocieri ruso-ucrainene, mediate de Statele Unite ale Americii, a avut loc marți, 10 noiembrie, la Abu Dhabi. Întâlnirea, care a început după o pauză de aproape nouă luni față de sesiunea de la Geneva, a durat aproximativ patru ore în format închis presei. Deși atmosfera a fost descrisă de participanți, nu s-au anunțat rezultate concrete sau progrese semnificative în urma acestui prim segment de discuții.
Delegația rusă a fost marcată de o prezență mai densă, incluzând figuri precum Serghei Riabkov, diplomat implicat anterior în cerințele privind retragerea infrastructurii NATO din România și Bulgaria. Obiectivul central al Moscovei pare să fie redefinirea arhitecturii de securitate a Europei, considerând conflictul din Ucraina doar ca pe un punct secundar pe această agendă largă. Serghei Lavrov a susținut că este rezonabil să se stabilească întâi parametrii securității europene înainte de a aborda conflictul propriu-zis.
Din partea SUA, prezența generalului Alexus Grynkewich, comandantul suprem al forțelor aliate din Europa, a oferit un semnal militar de substanță discuțiilor. În paralel, delegația ucraineană a fost condusă de Rustem Umerov, fiind formată în principal de șefi de servicii de informații, precum Kirilo Budanov. Această structură a transformat întâlnirea într-o interacțiune între specialiști în spionaj, sub supravegherea unui comandant militar american, într-un context de profundă neîncredere reciprocă.
Europenii au fost menținuți la distanță de masa principală de negociere, fiind invitați doar la consultări separate. În timp ce grupul E3, format din Germania, Franța și Marea Britanie, alături de Italia și reprezentanți NATO, s-a întâlnit cu americanii și ucrainenii, Moscova a indicat clar că Uniunea Europeană nu va sta la masa de discuții. Această poziționare a creat o separare între masa trilaterală de la Abu Dhabi și discuțiile de la hotel, unde s-au aflat partenerii europeni.
Pentru securitatea regională, aspectele legate de regimul Mării Negre și de prezența NATO în România rămân puncte critice de negociere. Rusia a refuzat să ofere detalii despre posibila reluare a navigației în Marea Neagră și Marea Azov, considerând aceste informații confidențiale. Prezența unor diplomați ruși specializați pe reducerea prezenței aliate în regiune sugerează că poziția militară a României ar putea deveni o monedă de schimb în cadrul noilor aranjamente de securitate europene.
Negocierile de la Abu Dhabi au loc într-un context de tensiune extremă, în care diplomația de la etaj este complet contrastată de realitatea de pe teren. Chiar în timpul sesiunilor de discuții, Ucraina a raportat atacuri masive cu drone și rachete balistice din partea Rusiei. Această discrepanță subliniază dificultatea de a obține un armistițiu durabil atunci când acțiunile militare continuă să determine dinamica conflictului pe parcursul procesului de mediere.
