Președintele Finlandei, Alexander Stubb, și premierul norvegian, Jonas Gahr Støre, au decis să stabilească un contact telefonic direct cu Vladimir Putin. Această mișcare neobișnuită a fost tentativă de a demonstra hotărârea Europei într-un moment în care procesul de pace este dominat de influența lui Donald Trump. Totuși, intervenția celor doi lideri nordici a generat o dispută puternică între aliați, scotând la iveală diviziunile profunde privind gestionarea relației cu Moscova.
Jonas Gahr Støre a justificat decizia de a comunica cu liderul rus argumentând că, deși Europa sprijină Ucraina, singura voce care ajunge efectiv la Moscova este cea a Washingtonului. Premierul norvegian a subliniat că este o iluzie să creadă că războiul se va încheia fără ca Europa să poată discuta direct cu Rusia. În cadrul discuției de 90 de minute, liderii nordici i-au transmis lui Putin mesajele lui Zelenski, insistând că problemele teritoriale pot fi discutate doar la nivel de lideri.
Reacțiile din cadrul Consiliului Nordic au fost critice, premierul danez Mette Frederiksen exprimându-și scepticismul față de această inițiativă și cerând menținerea unității europene. Premierul Suediei, Ulf Kristersson, a susținut că pacea trebuie obținută prin forță, nu prin împăciuire, în timp ce premierul Estoniei, Kristen Michal, a declarat că Europa nu ar trebui să preia rolul de mediator care caută să îi facă plăcere dictatorului. Această tensiune reflectă o fractură între abordările diplomatice ale statelor membre.
În spatele acestor dispute se ascunde o dilemă strategică privind încrederea în capacitatea Statelor Unite de a negocia un acord echitabil pentru Europa și Ucraina. Mulți oficiali europeni exprimă neluarea de aminte că Washingtonul ar putea decide singur obiectivele continentului, fără a proteja interesele regionale. Această incertitudine a fost amplificată de deciziile lui Donald Trump, care a pus capăt asistenței financiare pentru Kiev și a oferit Moscovei perspectiva unui armistițiu favorabil.
Convorbirea a inclus și abordarea securității în Marea Baltică și a rutelor maritime pentru comerț, teme de interes vital pentru statele cu graniță cu Rusia. Deși unii oficiali au sugerat că Putin ar fi încercat să umileze liderii europeni prin lecții de istorie, Jonas Gahr Støre a respins această idee, descriind liderul rus drept „rațional” și „profesionist”. Totuși, liderii nordici nu se așteaptă la un progres major în cadrul viitoarelor negocieri de la Abu Dhabi.
Contextul geopolitic actual este marcat de o fragmentare a consensului transatlantic construit anterior. De la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, ritmul negocierilor a fost afectat de decizii unilaterale ale administrației americane și de conflicte precum cel dintre SUA și Iran. Această dinamică pune Europa într-o poziție dificilă, unde influența asupra deciziilor de pace este constant amenințată de lipsa unei voci europene unitare și puternice.
