Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne a Parlamentului European (LIBE) a adoptat o poziție prin care solicită aproximativ 7,61 miliarde de euro pentru securitatea internă a UE în perioada 2028–2034. Această sumă depășește propunerea inițială a Comisiei Europene, care estima un buget de 6,84 miliarde euro pentru aceeași perioadă, utilizând aceeași bază de prețuri. Decizia a fost luată la data de 4 noiembrie, printr-un vot de 44 de susținători, 14 opozanți și opt abțineri.
Propunerea vizează stabilirea unor praguri de finanțare obligatorii pentru statele membre, astfel încât fondurile să nu fie concentrate pe o singură prioritate. Conform amendamentelor, fiecare stat participant ar trebui să rezerve cel puțin 15% din alocarea sa pentru pregătire și reziliență, inclusiv protecția infrastructurii critice. În plus, sunt prevăzute cote de 10% pentru schimbul de informații și alte 10% pentru cooperarea operațională transfrontalieră, acțiuni care ar putea include anchete comune și partajarea probelor digitale.
Raportul coordonat de Assita Kanko, eurodeputată belgiană din grupul ECR, pune un accent sporit pe combaterea amenințărilor hibride, precum sabotajul sau interferențele străine. Obiectivele financiare ar trebui să vizeze și protejarea infrastructurii critice, combaterea corupției și a criminalității financiare, precum și oferirea de asistență specializată victimelor criminalității organizate. Sprijinul pentru victime ar include servicii de asistență psihologică, juridică și socială, vizând în special persoanele vulnerabile și copiii.
Un aspect strategic important este dorința Parlamentului de a exercita un control mai strict asupra modului în care sunt aprobate măsurile de securitate. LIBE solicită ca aprobarea acestora să se facă prin acte delegate ale Comisiei, oferind Parlamentului și Consiliului posibilitatea de a formula obiecții în termen de două luni, cu posibilitatea unei prelungiri de încă două. Această procedură ar permite eurodeputaților să se opună unor măsuri specifice înainte ca acestea să intre în vigoare, nu doar să monitorizeze utilizarea ulterioară a fondurilor.
Procedura legislativă include și cerințe de transparență prin raportări anuale obligatorii despre alocări, cheltuieli și rezultate obținute. Comisia Europeană va trebui să informeze Parlamentul și Consiliul cu privire la implementarea fondurilor, oferind garanții privind protecția datelor personale și respectarea drepturilor fundamentale. Statele membre vor fi obligate să transmită o evaluare intermediară a progresului realizat în cel mult trei ani de la începerea implementării acestui mecanism de finanțare.
Procesul de negociere pentru bugetul multianual rămâne în desfășurare, deoarece suma propusă de LIBE nu reprezintă un buget aprobat definitiv. Mandatul de negociere a fost aprobat separat cu 57 de voturi pentru, opt împotrivă și o abținere, însă finanțarea finală depinde de acordul asupra bugetului și de încheierea procedurii legislative. În acest moment, documentele nu stabilesc nicio alocare definitivă pentru România sau alte state membre.
