Aleksandr Lukașenko a declarat că conflictul militar din Ucraina s-ar putea încheia în decursul lunilor următoare. Afirmațiile au fost făcute în cadrul celei de-a IV-a Conferințe Internaționale privind Securitatea Eurasiatică, unde liderul de la Minsk a argumentat că ambele părți implicate traversează o perioadă de epuizare profundă. Conform declarațiilor sale, resursele actuale nu mai permit menținerea intensității luptei pe termen lung.
Liderul belarus a subliniat că motivul principal al unei posibile încetări a focului nu este lipsa resurselor materiale, ci epuizarea resurselor mentale. El a menționat că Rusia deține abundență de resurse materiale, însă a insistat că oboseala generalizată a oamenilor este factorul decisiv. Aleksandr Lukașenko nu a specificat dacă această stare de epuizare vizează exclusiv armata rusă, pe cea ucraineană sau ambele tabere în mod egal.
Pentru a demonstra că o soluționare pașnică este posibilă, Aleksandr Lukașenko a evidențiat cooperarea dintre instituțiile umanitare din Rusia și Ucraina. El a lăudat activitatea comisarilor Iana Lantratova și Dmitri Lubineț, care au facilitat evacuarea civililor din orașul Oleșki, aflat sub ocupație rusă. Liderul a explicat că a fost contactat de Vladimir Putin pentru a asigura un culoar de tranzit sigur prin regiunea Gomel.
În cadrul intervenției sale, Aleksandr Lukașenko a propus multiplicarea dialogului tehnic la nivel politic pentru a crea coridoare de dezescaladare. El a argumentat că succesul evacuării civililor prin Belarus, unde aceștia au primit asistență medicală și hrană, ar trebui să servească drept model. Totodată, liderul a avertizat că menținerea escaladării militare ar putea conduce inevitabil la un Al Treilea Război Mondial între marile puteri.
Deși retorica de la Minsk sugerează o deschidere către dialog, realitatea de pe teren rămâne violentă. Bilanțul victimelor recente indică faptul că tragedia continuă să colecteze vieți omenești, inclusiv civili, polițiști și echipe medicale. În contextul acestor evenimente, au fost raportate cel puțin 29 de morți și 48 de persoane dispărute sub dărâmături în urma unor atacuri recente.
Contextul securității regionale rămâne extrem de volatil, în timp ce dinamica geopolitică globală este marcată de decizii strategice majore. În acest cadru, România și alte state europene sunt monitorizate atent, existând riscuri legate de posibile ținte ale rachetelor iraniene, conform unor amenințări raportate în presa din Teheran.
