Președintele Volodimir Zelenski a promulgat luni noua legislație lingvistică destinată minorităților naționale, marcând un punct de cotitură în politica internă și externă a Ucrainei. Documentul a fost adoptat anterior de Parlamentul ucrainean prin 266 de voturi favorabile, un număr care a depășit confortabil majoritatea necesară pentru implementarea reformei. Această decizie vizează extinderea utilizării limbilor vorbite de minoritățile naționale în cadrul instituțiilor de învățământ din țară.
Noua regulă lingvistică se aplică în mod exclusiv limbilor care sunt oficiale în cadrul Uniunii Europene, precum și celor vorbite de popoarele autohtone din regiune. Prin această măsură, elevii vor avea posibilitatea de a utiliza aceste limbi atât în procesul educațional formal, cât și în comunicarea curentă din cadrul școlilor. Implementarea acestui text legislativ este considerată un răspuns direct la cerințele istorice formulate de Budapesta privind protecția drepturilor minorității maghiare din regiunea vestică Transcarpatia.
Reacția oficialilor de la Budapesta a fost una pozitivă, prim-ministrul Peter Magyar numind adoptarea textului un semnal bun pentru viitor. Liderul ungar a subliniat necesitatea restabilirii unei încrederi depline între cele două state, afirmând că „liderii celor două țări au parcurs primii pași către o soluționare a situației”. Totodată, ministrul maghiar de Externe, Anita Orban, a confirmat importanța acestei reforme, considerând legea o condiție necesară pentru continuarea negocierilor de aderare la UE.
La nivel european, comisarul Marta Kos a descris această evoluție ca fiind un pas decisiv în procesul de integrare. „Suntem hotărâți să avansăm împreună pentru a pregăti viitorul Ucrainei în cadrul Uniunii”, a declarat oficialul de la Bruxelles. În acest context, ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, își exprimă speranța că Uniunea Europeană va aproba marți două noi grupuri de negociere pentru Ucraina și Moldova, în cadrul unei reuniuni oficiale desfășurate la Luxemburg.
Tensiunile dintre Ucraina și Ungaria au fost marcate încă din anul 2017, când Kievul a impus limba ucraineană ca limbă principală de predare în învățământul secundar. Această decizie a dus la blocarea discuțiilor de aderare la UE de către fostul guvern condus de Viktor Orban. Situația a început să se schimbe odată cu venirea la putere a unei majorități pro-europene la Budapesta, noul cabinet condus de Peter Magyar ridicând veto-ul în luna iunie.
Această reformă legislativă intervine într-un moment de presiune geopolitică intensă, în timp ce procesul de integrare europeană al Ucrainei rămâne condiționat de respectarea standardelor privind drepturile minorităților. Deși discuțiile de la Luxemburg sunt esențiale, succesul pe termen lung depinde de menținerea acestui echilibru între suveranitatea lingvistică a statului și protecția comunităților internaționale, într-un context regional marcat de instabilitate și de necesitatea consolidării alinierii cu structurile europene.
