Capitala Albaniei, Tirana, se confruntă cu o perioadă de instabilitate socială marcată de revolte care au durat o săptămână. După ce protestele împotriva unui proiect turistic legat de familia lui Donald Trump au fost în mare parte non-violențe, situația a degenerat marți într-un val de violențe ce afectează demonstrațiile studențești. Manifestanții au ieșit în stradă pentru a cere demisia prim-ministrului Edi Rama, aflat la putere din 2013, denunțând totodată corupția și condițiile precare de studiu.
În timpul unei întâlniri cu directorii liceelor din capitală, Edi Rama a declarat că aceste violențe reprezintă un „război hibrid”. Șeful guvernului a susținut că, deși există preocupări reale ale populației privind costul vieții, prețurile locuințelor și perspectivele de viitor, acțiunile violente sunt orchestrate de „mâini antrenate”. Conform comunicatului biroului său, aceste acțiuni sunt alimentate din exterior de actori străini, o problemă pe care Rama o consideră majoră la nivelul întregii Europe.
Obiectivul principal al acestor intervenții externe, conform declarațiilor prim-ministrului, este de a împiedica progresul țării și de a bloca negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Pentru a contracara protestele în care sunt implicați minori, guvernul a anunțat măsuri stricte, precum reducerea vârstei răspunderii penale, stabilită în prezent la 18 ani, și interzicerea rețelelor de socializare pentru copiii sub 16 ani. Tensiunile au dus la incendierea sau avarierea clădirilor de la ministere, instanțe și bănci.
Situația pe teren rămâne tensionată, înregistrându-se ciocniri zilnice între grupuri de protestatari mascați și forțele de ordine. Marți seara, poliția antirevoltă a utilizat gaze lacrimogene și tunuri cu apă pentru a dispersa mulțimea care încerca să se apropie de sediul guvernului. În schimb, protestatarii au folosit artificii, pietre și cocktailuri Molotov. Ministerul de Interne a raportat că aproximativ 300 de persoane au fost rănite, dintre care aproape două treimi au fost ofițeri de poliție.
Pe lângă studenți, marșul de solidaritate de marți dimineață a implicat și profesori universitari, chemați de sindicatul lor să protesteze împotriva violenței poliției. Câteva sute de profesori au semnat o petiție solicitând oprirea violenței împotriva studenților. Această escaladare a conflictului social reflectă o criză de autoritate într-un stat care încearcă să își mențină stabilitatea în fața presiunilor interne și a acuzațiilor de ingerință externă care vizează direcția strategică a țării.
Instabilitatea politică și socială din regiunea Balcanilor reprezintă un element constant în dinamica securității europene, influențând direct procesele de integrare regională. În contextul tensiunilor geopolitice actuale, capacitatea statelor de a gestiona protestele interne fără a permite influențarea de către actori externi este esențială pentru menținerea stabilității și pentru respectarea obiectivelor de politică externă, precum aderarea la structurile europene.
