Securitatea spațiului maritim și aerian din zona Mării Negre este pusă sub presiune de atacurile asupra navelor comerciale, în special în apropierea coastelor românești și bulgare. În ultimele două săptămâni, cel puțin șapte nave au fost lovite, inclusiv două nave de transport chimic lângă vărsarea în mare a canalului Sulina. Aceste incidente afectează rutele de export ucrainene și ridică semne de întrebare privind protecția instalațiilor de energie offshore.
Generalul de brigadă Bogdan Tudorache, locțiitor al șefului de stat major al Comandamentului Forțelor Întrunite, a analizat limitele apărării în cadrul unui interviu acordat publicației NZZ. Militarul subliniază că, deși escaladarea vizează Ucraina, România resimte riscurile prin încălcări ale spațiului aerian și maritim. El menționează că drone au căzut pe proprietăți în apropierea graniței și că o dronă a lovit o clădire în orașul Galați, evidențiind pericolul pentru populația locală.
Un aspect critic în gestionarea amenințărilor este dificultatea identificării surselor de atac, în special în cazul dronelor navale. Bogdan Tudorache explică faptul că atât ucrainenii, cât și rușii utilizează adesea același tip de echipamente, ceea ce necesită verificări constante. Pentru a întări protecția, generalul propune utilizarea unor vedete rapide de patrulare, dotate cu sisteme împotriva dronelor aeriene și subacvatice, însă procesul de achiziție depinde de ritmul de livrare și procedurile europene.
Eficacitatea scutului defensiv este limitată de dimensiunile reduse ale dronelor și de caracteristicile terenului, care fac detectarea dificilă. Pe lângă provocările tehnice, există și problema costurilor ridicate pentru interceptarea fiecărei amenințări. Bogdan Tudorache sugerează că supravegherea prin avioane de recunoaștere și sateliți ar putea ajuta la identificarea locurilor de lansare, oferind o bază mai solidă pentru atribuirea atacurilor și reducerea incertitudinii privind proveniența acestora.
Protecția punctelor strategice, precum portul Constanța sau infrastructura subacvatică, reprezintă o prioritate imediată, mai ales în contextul proiectului Neptun Deep. Acest proiect de exploatare a gazelor naturale, implicând OMV Petrom și Romgaz, are primele livrări estimate pentru prima jumătate a anului 2027. Având în vedere investiția de aproximativ patru miliarde de euro și producția anuală estimată la opt miliarde de metri cubi, securizarea acestor active devine o necesitate strategică majoră.
Contextul regional este marcat de o creștere a riscurilor pentru infrastructura critică, în timp ce rutele comerciale traversează teritoriul unor state membre NATO. Protecția acestor zone necesită o colaborare între stat și companii private de securitate, având în vedere că prezența permanentă a navelor militare este imposibilă. Gestionarea acestui nou front de escaladare necesită un echilibru între capacitatea de detectare și costurile operaționale de interceptare.
