Sari la conținut
Busola Strategică Busola Strategică

Geopolitică

Vulnerabilitatea apelor românești în Marea Neagră: necesitatea unui model de protecție similar cu cel polonez

Atacurile recente cu drone asupra navelor comerciale evidențiază lipsa unui cadru legal și operațional pentru securizarea Zonei Economice Exclusive a României.

Redacția 511 cuvinte 3 min citire

Vulnerabilitatea apelor românești în Marea Neagră: necesitatea unui model de protecție similar cu cel polonez
Foto: PressOne

O serie de atacuri violente cu drone asupra unor nave comerciale din Marea Neagră a expus fragilitatea securității maritime în regiune. Între începutul lunii octombrie și jumătatea lunii octombrie 2026, șapte nave au fost vizate de atacuri în zonele economice exclusive ale României și Bulgariei, trei dintre acestea fiind chiar scufundate. Cel mai recent incident a avut loc joi, 15 octombrie, în apropierea Sulinei, lăsând opt membri ai echipajului dispăruți și ridicând semne de alarmă privind protecția rutelor de navigație.

Situația critică pune în evidență faptul că Zona Economică Exclusivă (ZEE) a României, o suprafață vastă de 25.000 de kilometri pătrați, nu beneficiază de un cadru legal de protecție efectiv. Deși România deține drepturi asupra resurselor naturale din această zonă, ea nu dispune de suveranitate deplină, ceea ce limitează capacitatea de apărare comparativ cu apele teritoriale. Această lipsă de protecție juridică și operațională transformă, în prezent, zona economică într-un spațiu vulnerabil în fața amenințărilor hibride și a dronelor de atac.

Generalul-maior (în rezervă) Dorin Toma susține că România ar putea adopta modelul implementat de Polonia în Marea Baltică pentru a remedia aceste lacune. Polonia a introdus o legislație specială care permite monitorizarea și intervenția militară în ZEE pentru protejarea infrastructurii critice. Această abordare poloneză integrează forțele navale cu Garda de Coastă și utilizează tehnologii avansate, precum drone submarine și sisteme de supraveghere, oferind o bază juridică clară pentru misiunile de securitate maritimă.

Implementarea unui astfel de sistem în România ar necesita nu doar o nouă lege, ci și o infrastructură de securitate completă și finanțată constant. Dorin Toma subliniază necesitatea unui centru de operații maritime care să coordoneze Forțele Navale, Garda de Coastă și autoritățile portuare sub o structură de comandă clară. Fără echipamente de detectare, sisteme antidronă și integrarea elicopterelor de atac, orice reformă legislativă rămâne incompletă, fiind necesară o capacitate reală de a monitoriza și distruge amenințările.

Urgența securizării zonei economice este accentuată de proiectul Neptun Deep, care urmează să înceapă producția de gaze naturale în prima jumătate a anului 2027. Aceasta este cea mai mare investiție de extracție offshore din ape adânci ale țării, situată chiar în ZEE. Lipsa unui mecanism de apărare robustă pune în pericol nu doar navigația comercială, ci și integritatea unor proiecte strategice de energie care sunt esențiale pentru securitatea națională și economică a României.

În contextul acestor atacuri, președintele Nicușor Dan a declarat că autoritățile au nevoie de mai multe informații înainte de a lua decizii majore, precum activarea Articolului 4 din Tratatul NATO. Situația este considerată gravă, având în vedere că nave sunt atacate și marinari sunt uciși sau dispăruți în zona de frontieră maritimă. Tensiunile crescute din Marea Neagră reflectă o realitate în care amenințările hibride devin tot mai directe pentru infrastructura critică a statelor membre.

Surse

Sursa: PressOne

Tot în Geopolitică