Cancelarul german Friedrich Merz a sosit duminică dimineață la Kiev pentru a manifesta sprijinul Germaniei față de președintele Volodimir Zelenski, în plină intensificare a atacurilor aeriene rusești. În momentul sosirii sale în capitala ucraineană, un atac aerian a lovit Podul de Nord, afectând carosabilul acestuia. Evenimentul a confirmat avertismentul Moscovei, care susținea că prezența delegațiilor străine în regiune reprezintă un risc major pentru viața acestora.
Primarul Vitali Kliciko a raportat că Podul de Nord a fost ținta bombardamentului, fiind menționat că acesta fusese deja lovit de o dronă sâmbătă. Situația orașului este descrisă de Kliciko ca fiind una foarte dramatică, din cauza atacurilor sistematice asupra locuințelor, logisticii și infrastructurii critice. Această lovitură urmează atacurilor rusești asupra Podului de Sud, desfășurate la mijlocul săptămâncii, evenimente care au forțat Consiliul de apărare al Kievului să organizeze o ședință de criză vineri.
În cadrul vizitei sale, Friedrich Merz anunță un pachet de ajutor de 1,35 miliarde de euro, destinat armatei și rețelei energetice. Din această sumă, 1 miliard de euro reprezintă asistență militară directă, în timp ce 350 de milioane de euro sunt alocate pentru reparații de urgență în sectorul energetic. Merz a avertizat că, dacă Rusia nu este oprită, mașinăria sa de război se va întoarce inevitabil împotriva Europei, lovind orașe și centrale termice.
Vizita este susținută de directori executivi ai unor companii germane de apărare și de ministra economiei, Katherina Reiche. Parteneriatul strategic cu firme precum Siemens Energy, Hensoldt, Diehl Defence și Quantum Systems vizează producția de armament pe teritoriul ucrainean. Acesta include livrarea a 1.000 de drone de interceptare „Strila” și dezvoltarea de arme cu o rază de acțiune de peste 1.000 km. Totodată, Merz a solicitat progrese în reformele cerute de Uniunea Europeană și în lupta împotriva corupției.
Președintele Volodimir Zelenski a avertizat că Rusia aplică o „nouă doctrină” de atac, vizând infrastructura și țintele civile pentru a pune presiune pe populație înainte de iarnă. În răspuns, Ucraina intenționează să lovească rafinăriile de petrol care finanțează războiul, fără însă a ținti obiective civile. Moscova susține însă că atacurile asupra podurilor sunt necesare, deoarece acestea ar fi utilizate pentru transferul trupelor ucrainene, fiind o replică la loviturile asupra sectorului energetic rus.
Bombardamentele asupra infrastructurii de transport și a rețelelor de energie reprezintă o componentă centrală a strategiei de presiune exercitate de Rusia asupra Ucrainei. Aceste acțiuni vizează destabilizarea capacității de logistică și a rezilienței populației în perioadele critice de temperaturi scăzute. Prin atacarea podurilor și a centralelor, Kremlinul încearcă să fragilizeze controlul statului ucrainean asupra teritoriului și să limiteze mișcările trupelor în zonele de conflict.
