Comisia Europeană pregătește introducerea unor noi restricții privind acordarea vizelor turistice cetățenilor ruși, o mișcare dictată de preocupările privind securitatea blocului european. Propunerea oficială este așteptată la începutul anului viitor, după ce mai multe state membre au solicitat reguli mult mai stricte. Obiectivul principal este combaterea riscurilor de sabotaj și a atacurilor hibride care sunt atribuite Moscovei, într-un context de creștere a vulnerabilităților securității interne.
Polonia, Suedia și Estonia fac parte din grupul de țări care solicită măsuri drastice, vizând în special foștii militari ruși care au activat pe fronturile din Ucraina. Ministrul suedez al Justiției, Gunnar Strömmer, a subliniat că sistemul actual de vize prezintă vulnerabilități pe care dușmanii le pot exploata prin acte de sabotaj sau incendieri. Strömmer a menționat că, deși Suedia dorește ca propunerea Comisiei să fie prezentată cât mai curând, aceasta este programată pentru ianuarie.
Estonia propune o măsură extremă: interzicerea completă a accesului în Uniunea Europeană pentru aproximativ 650.000 de foști combatanți ai forțelor armate ruse. Ministrul eston de Externe, Margus Tsahkna, a avertizat că acești indivizi ar putea intra în Europa cu sprijinul serviciilor secrete ruse pentru a prelua controlul asupra rețelelor de crimă organizată. Conform acestui oficial, aceștia ar putea fi înarmați masiv pentru a comite atentate teroriste sau atacuri împotriva societăților europene.
Anul trecut, aproximativ 478.000 de vize turistice au fost eliberate cetățenilor ruși pentru spațiul Schengen, multe dintre acestea fiind vize cu intrări multiple. Comisarul european pentru migrație, Magnus Brunner, a declarat că, deși s-a înregistrat o scădere inițială, cifrele nu mai scad, motiv pentru care statele membre trebuie să gestioneze mai bine situația. Brunner a insistat pe necesitatea de a reduce numărul de vize, deoarece identitatea reală a unor turiști rămâne imposibil de verificat.
În iunie, un grup format din nouă țări ale UE, împreună cu Islanda și Norvegia, a cerut o abordare mai uniformă și coordonată a politicii de vize. Aceștia au transmis Comisiei Europene că o politică fragmentată riscă să submineze presiunea exercitată asupra Federației Ruse și să afecteze integritatea spațiului Schengen. Pe lângă restricțiile pentru turiști, alte țări intenționează să propună noi limitări aplicabile și diplomaților ruși acreditați în cadrul Uniunii Europene.
Securitatea spațiului comun european este influențată de riscurile de război hibrid, care includ atât acțiuni fizice, precum sabotajele, cât și amenințări digitale. În acest context, vulnerabilitățile sistemelor de control al frontierelor și ale regimurilor de vize sunt privite de decidenții europeni ca puncte critice de penetrare pentru actorii statali care urmăresc destabilizarea ordinii publice.
