Capitalele europene desfășoară discuții confidențiale privind pregătirea pentru un scenariu de atac hibrid de amploare, care ar putea cauza numeroase victime în rândul cetățenilor blocului comunitar. Ambasadorii celor 27 de state membre s-au reunit recent în format restrâns pentru a analiza riscurile crescute de sabotaj și instabilitate. Această intensificare a dialogului a fost determinată de incidente recente, precum descoperirea unei drone cu explozibil pe aeroportul din Leipzig.
Eforturile de pregătire vizează crearea unor echipe de intervenție de urgență, deblocarea unor fonduri europene pentru statele afectate și stabilirea unor protocoale de comunicare de criză. Oficialii europeni subliniază necesitatea de a anticipa amenințările pentru a asigura un răspuns colectiv rapid. Michael McGrath, comisarul european pentru justiție, a afirmat că democrațiile europene trebuie să își consolideze capacitatea de detectare și avertizare timpurie pentru a proteja reziliența democratică.
Discuțiile de la nivelul UE au expus divergențe semnificative între statele membre cu privire la rolul instituției în domeniul securității. Unele capitale avertizează că demersurile Bruxelles-ului ar putea dubla activitatea NATO, creând o confuzie strategică. Oana Lungescu, cercetătoare asociată la RUSI, a sublipsit că suprapunerile dintre cele două organizații pot încetini procesul decizional, ceea ce este critic în situații de criză unde timpul este esențial.
Un alt punct de tensiune este lipsa unor canale de comunicare securizate în cadrul UE, alimentând suspiciunea privind scurgerile de informații sensibile. Diplomații de pe flancul estic au exprimat reticență în a împărtăși date critice în cadrul Coreper, temându-se că acestea pot ajunge la Moscova. Această problemă de securitate a informațiilor este accentuată de relatări privind transmiterea unor conținuturi de la nivelul liderilor către Rusia.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, propune un „protocol de securitate de urgență” și crearea unui „Consiliu European de Securitate”. Aceste măsuri ar urma să fie integrate într-o strategie europeană de securitate de referință, așteptată la începutul lunii noiembrie. Totuși, unii diplomați preferă utilizarea mecanismelor existente, precum Mecanismul integrat al UE de răspuns politic la crize (IPCR), argumentând că noile structuri ar adăuga doar complexitate inutilă.
Aceste discuții despre securitatea hibridă apar într-un context în care Rusia își intensifică operațiunile ascunse pe teritoriul Europei de la începutul invaziei Ucrainei. Atacurile cibernetice, sabotajele și încălcările spațiului aerian sunt utilizate pentru a testa pregătirea statelor europene. Teija Tiilikainen, directoarea Centrului European de Excelență pentru Combaterea Amenințărilor Hibride, a avertizat că, la un moment dat, aceste acțiuni vor duce inevitabil la victime.
