Uniunea Europeană a început furnizarea de imagini prin satelit către România și Bulgaria, la solicitarea acestor state, pentru a monitoriza situația din Marea Neagră. Această măsură de sprijin vine ca răspuns la intensificarea atacurilor cu drone rusești asupra navelor comerciale care traversează zona. Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă oferă această asistență pentru a îmbunătăți cunoașterea situațională și a asigura siguranța maritimă la nivel european.
Christian Wigand, purtător de cuvânt al Comisiei, a confirmat că autoritățile române și bulgare au solicitat aceste date pentru a îmbunătăți monitorizarea în urma atacurilor recente. UE consideră Rusia o amenințare directă la adresa siguranței maritime și a libertății de navigație. Instituția europeană a îndemnat Kremlinul să respecte Convenția ONU privind dreptul mării și să înceteze acțiunile care pun în pericol viața marinarilor și navigația internațională.
Incidentele recente au evidențiat vulnerabilitatea navelor din zona economică exclusivă. Pe 5 octombrie, nava cargo Royad Mammadov, cu pavilion Saint Kitts și Nevis, a fost lovită de o dronă la circa 20 de mile marine de coasta României, provocând un incendiu și două decese. Ulterior, pe 6 octombrie, în zona economică exclusivă a Bulgariei, navele Alfa Watan și Able au fost vizate de drone, rezultând scufundarea uneia dintre acestea și pierderea a zece persoane.
Strategia Rusiei de a utiliza drone maritime și aeriene vizează sufocarea economiei ucrainene în plin sezon de export de cereale. Conform datelor Imeak, de la începutul războiului, 226 de nave civile au fost vizate de atacuri în Marea Neagră. Deși România și Bulgaria sunt membre NATO, intervenția militară în zona economică exclusivă este limitată, deoarece aceasta nu face parte din apele teritoriale, iar implicarea ar putea fi interpretată ca o participare directă la conflict.
Securitatea navelor comerciale rămâne o provocare majoră din cauza costurilor ridicate de asigurare, piața londoneză clasificând întreaga regiune ca zonă cu risc sporit de război. Companiile maritime preferă rutele directe pentru a economisi combustibil, deși acestea sunt mai periculoase. De asemenea, identificarea responsabilității este dificilă, deoarece Rusia neagă implicarea în atacuri, susținând uneori că dronele sunt ucrainene, în timp ce Kievul menționează pierderile de control cauzate de războiul electronic.
Contextul securității regionale este marcat de o tensiune constantă între necesitatea protejării rutelor de export și limitările juridice ale zonelor economice exclusive. În timp ce statele de coastă pot proteja platformele de energie, precum proiectul Neptun Deep, protecția navelor comerciale depinde în mare măsură de asigurări și de deciziile comerciale ale armătorilor. Această situație complică eforturile de menținere a libertății de navigație în zona de conflict.
