Președintele Volodimir Zelenski a anunțat că Ucraina a primit licențele necesare pentru producția de armament promise anterior de Franța. Decizia a fost confirmată în urma unei întâlniri desfășurate la Bruxelles, pe 15 octombrie, între liderul ucrainean și președintele francez Emmanuel Macron. Această mișcare strategică include licențele pentru rachetele de croazieră SCALP, rachetele antiaeriene Aster 30 și bombele aeriene AASM Hammer, permițând Kievului o capacitate de producție locală.
Transferul tehnologiei pentru rachetele SCALP reprezintă un pas crucial, având în vedere că acestea au o rază de acțiune de peste 500 de kilometri. Această capacitate pune Moscova direct în raza de acțiune a armamentului ucrainean, similar cu situația rachetelor Storm Shadow transferate anterior de Marea Britanie. Zelenski a subliniat importanța trecerii rapide de la semnarea acordurilor la implementarea lor practică pe teren, pentru a contracara atacurile rusești.
Pe lângă licențele de producție, Kievul așteaptă noi pachete de ajutor militar destinate întăririi aviației până la sfârșitul lunii octombrie. În cadrul discuțiilor de la Bruxelles, liderii au convenit și accelerarea proiectului european de apărare antibalistică FREYJA. Acest sistem de apărare este proiectat să devină operațional până la finalul anului curent, oferind o protecție suplimentară împotriva atacurilor rusești care vizează constant infrastructura energetică și civilă.
În paralel, forțele ucrainene au raportat utilizarea cu succes a sistemului de rachete Neptun pentru a lovi aerodromul Borisoglebsk în noaptea de 14-15 octombrie. Atacul a distrus simultan șase bombardiere Su-34, o pierdere considerată masivă de către observatori. Deși Kievul susține utilizarea rachetelor proprii, experții militari ruși au exprimat îndoieli, sugerând că distanța de 340 de kilometri ar putea indica utilizarea unor rachete occidentale, precum Taurus sau SCALP.
Situația pe front este complicată de atacurile rusești asupra infrastructurii din Lutsk, care au provocat întreruperi de energie. Rusia continuă să ignore orice formă de armistițiu energetic, țintind infrastructura critică. În acest context, capacitatea de a lovi ținte adânci în teritoriul rus devine un element central în strategia de apărare a Ucrainei, în timp ce aliații europeni încearcă să suplinească lipsa certainei informații militare oferite anterior de sistemele Starlink.
Evoluția acestor livrări de tehnologie militară de înaltă precizie reflectă o schimbare în dinamica sprijinului occidental către Kiev. Pe măsură ce rachetele cu rază lungă de acțiune devin parte din arsenalul ucrainean, capacitatea de a lovi centre logistice și aerodromuri din interiorul Rusiei crește, modificând raporturile de forță și forțând Moscova să își reevalueze zonele de securitate.
