Parlamentul Ucrainei a adoptat luni o nouă legislație prin care extinde drepturile lingvistice ale minorităților naționale ale căror limbi sunt recunoscute oficial în cadrul Uniunii Europene. Această decizie legislativă a fost luată de Rada Supremă în urma unui acord bilateral negociat între Kiev și Budapesta. După procesul de vot, textul legii urmează acum să fie trimis către Volodimir Zelenski pentru promulgare oficială.
Implementarea acestei legi are scopul de a elimina un blocaj politic major care împiedica procesul de integrare a Ucrainei în Uniunea Europeană. Prin această măsură, Budapesta a ridicat dreptul de veto, permițând astfel ca Uniunea Europeană să deschidă oficial două clustere noi de negociere. Acestea vizează clusterul privind Piața Internă și clusterul privind Competitivitatea, elemente esențiale pentru parcursul de aderare al Ucrainei la blocul comunitar.
Noua lege introduce facilități specifice pentru instituțiile de învățământ unde peste 50% dintre elevi studiază în limba unei minorități naționale. Aceste școli pot primi statutul oficial de „instituție de învățământ a minorității naționale”, beneficiind de o serie de garanții. Se estimează că aproximativ 149 de școli, inclusiv cele care asigură predarea în limba română și limba maghiară, vor beneficia de acest nou statut juridic.
Elevii vor avea posibilitatea de a folosi limba maternă nu doar în cadrul orelor de curs, ci și în comunicarea zilnică cu profesorii sau colegii. La cererea părinților, diplomele de absolvire și anexele acestora pot fi emise atât în limba ucraineană, cât și în limba minorității. Totodată, directorii sau directorii adjuncți ai acestor unități de învățământ vor avea obligația de a cunoaște limba minorității respective.
Modificările legislative vizează exclusiv limbile oficiale ale Uniunii Europene, în timp ce limba rusă este complet exclusă de la aceste facilități. Această abordare reflectă strategia Kievului de a contracara politicile de rusificare istorică și contextul agresiunii militare a Moscovei. Această decizie vine după ce, în anul 2017, impunerea limbii ucrainene în învățământul secundar a dus la blocarea discuțiilor de aderare de către guvernul condus de Viktor Orban.
Procesul de integrare europeană al Ucrainei a fost marcat de tensiuni diplomatice cu Ungaria, în special după adoptarea legii din 2017. Deși guvernul condus de Peter Magyar a ridicat veto-ul în luna iunie, Budapesta a continuat să exprime acuzații privind nerespectarea angajamentelor față de comunitatea maghiară. Această nouă lege reprezintă un pas strategic pentru stabilirea unui cadru juridic compatibil cu standardele europene de protecție a minorităților.
