Bombardarea porturilor ucrainiene de la Marea Neagră a generat o creștere semnificativă a cererii pentru transportul fluvial către Ucraina prin intermediul României. Această schimbare de fluxuri logistice a redirecționat o parte din transportul maritim de mărfuri către portul Constanța, însă operatorii de barje românești se confruntă cu dificultăți majore. Deși cererea este record, seceta prelungită de pe Dunăre obligă transportatorii să își reducă drastic încărcătura pentru a putea naviga în siguranță.
Intensificarea atacurilor rusești asupra porturilor ucrainiene de la Marea Neagră, de la jumătatea lunii iulie, a forțat redirecționarea unor mărfuri precum oțelul, îngrășămintele și carburanții către coridorul fluvial. Porturile ucrainene Ismail, Reni și Ust-Dunaisk permit țării să rămână conectată la Europa în condițiile în care portul Odesa este lovit constant. În luna august, traficul prin portul Constanța a atins aproape 500.000 de tone, o cifră de peste trei ori mai mare decât cea înregistrată în august 2025.
Riscurile de securitate sunt ridicate, deoarece Moscova încearcă să descurajeze utilizarea acestui coridor prin atacuri asupra porturilor de pe Dunăre. Marinarul Stelică Bleora a relatat că, în prezent, echipajele trebuie să se adăpostească în buncăre în timpul alertelor aeriene, evitând chiar coborârea de pe nave. În ciuda acestor pericole, tarifele pentru transportul cerealelor au crescut spectaculos, triplându-se între jumătatea lunii iulie și jumătatea lunii septembrie, ajungând la 58 de dolari pe tonă.
Lipsa barjelor rămâne o problemă critică, deoarece cantitățile mari de grâu ucrainean nu pot fi expediate din cauza insuficienței flotei. Christina Serebriakova, directoarea generală a Asap Agri, a subliniat că recolta de vară a fost bună, dar nu există nave disponibile pentru transport. Această situație este parțial cauzată de redistribuirea navelor către alte țări din amonte de pe Dunăre după izbucnirea războiului din 2022, procesul de revenire a flotei în zonă fiind unul treptat.
Seceta afectează grav rentabilitatea, deoarece operatorii români își încarcă navele, în medie, la doar 30% din capacitate din cauza nivelului scăzut al apei. Coreliu Barbu, director executiv la MSG Danube Logistics, a menționat că, în mod normal, perioada recoltelor de vară este cea mai activă, însă anul acesta situația este diferită. Dacă nivelul apei nu se stabilizează, companiile ar putea fi nevoite să își reducă personalul pentru a acoperi cheltuielile și salariile.
Pentru a remedia aceste probleme de navigație, există două proiecte publice finanțate de Uniunea Europeană, România și Bulgaria, care implică investiții de peste 400 de milioane de euro. Acestea includ lucrări de dragare planificate în sudul României, însă implementarea acestora nu este prevăzută să fie finalizată înainte de anul 2028. Îmbunătățirea infrastructurii este considerată esențială pentru gestionarea fluxurilor de mărfuri pe termen lung pe acest coridor strategic.
