Piețele energetice internaționale au fost marcate de o presiune sporită marți, 20 octombrie, pe fondul incertitudinilor legate de stabilitatea aprovizionării după izbucnirea războiului cu Iranul. Petrolul Brent, care servește drept referință pentru piețele globale, s-a tranzacționat în jurul valorii de 110 dolari pe baril înainte de deschiderea burselor europene. În același interval, petrolul american WTI a depășit pragul de 104 dolari pe baril pentru contractele cu livrare programată în luna următoare.
Deși fluxurile de petrol brut din regiunea Golfului Persic au revenit la aproximativ 80% din nivelurile de dinaintea conflictului, prețurile nu au cedat. Secretarul american al Energiei, Chris Wright, a oferit aceste date, însă analiștii de la ING atribuie menținerea cotațiilor ridicate unei prime de risc. Această primă reflectă temerile investitorilor privind posibile perturbări noi ale transporturilor maritime, în special în zona strategică a Strâmtoarei Ormuz, unde riscul de atacuri iraniene rămâne prezent.
Un alt factor determinant pentru costurile ridicate este tariful transportului maritim, care a atins niveluri record pentru petroliere. Această evoluție scumpeste livrarea materiei prime către rafinării și alte destinații comerciale. Ca răspuns, Statele Unite analizează posibilitatea de a permite vânzarea unor petroliere aflate sub sancțiuni pentru a le readuce în circuitul legal. Măsura ar putea crește capacitatea de transport disponibilă, însă analiștii ING subliniază că nu este clar cât de rapid ar putea influența prețurile.
Tensiunile regionale afectează sever și piața gazelor naturale, contractele futures de la hubul olandez TTF situându-se aproape de 88 de euro/MWh. În Asia, gazul natural lichefiat (GNL) a ajuns la 30,4 dolari pentru un milion de unități termice britanice, cel mai înalt nivel din decembrie 2022. Această creștere a fost amplificată de un incident raportat în apropierea Yemenului, când UKMTO a anunțat că un petrolier de GNL a fost atacat cu focuri de armă de pe o ambarcațiune mică.
Evoluția acestor piețe are repercursiuni directe asupra economiei din România, influențând costurile de import ale produselor petroliere și prețurile gazelor pe piața europeană. Menținerea petrolului la 110 dolari pe baril poate pune presiune pe prețul carburanților, în funcție de cursul valutar, fiscalitate și costurile comerciale. Totodată, prețurile mai mari la gaze pot crește costurile de aprovizionare pentru companii și consumatori, deși creșterea nu este automată pentru populația din România.
Instabilitatea energetică din Orientul Mijlociu se înscriere într-un context de vulnerabilitate a lanțurilor de aprovizionare globale. În Europa, astfel de crizi pot genera efecte în lanț asupra stabilității economice, asemănătoare situațiilor în care problemele de aprovizionare afectează direct sectorul de transport sau retail. Monitorizarea rutele maritime rămâne critică pentru securitatea energetică a regiunii și pentru controlul inflației prin costurile de energie.
