Liderii europeni se reunesc joi la Bruxelles pentru a analiza viitorul relațiilor comerciale cu China, într-un context marcat de creșterea exporturilor chinezești de mașini și alte bunuri manufacturate. Această evoluție este considerată o amenințare pentru industria locală, existând temeri că procesul poate duce la concedieri masive în cadrul Europei. Pe lângă această temă centrală, agenda summitului de două zile include subiecte precum Ucraina, Orientul Mijlociu, apărarea, migrația, bugetul pe termen lung al UE și demersurile pentru extinderea blocului de 27 de state.
Discuțiile vor viza în special dacă un acord preliminar schițat cu Beijingul pentru a opri valul de importuri de mașini hibride reprezintă un pas suficient pentru a evita restricții comerciale mai dure. Deficitul comercial cu China a atins 360 de miliarde de euro anul trecut și a ajuns la 200 de miliarde de euro în primele șase luni din 2026. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că un astfel de deficit este „nesustenabil” și a promis că UE va utiliza toate mijloacele posibile pentru a-i reduce amploarea.
Focusul executivului european s-a mutat de la îmbunătățirea accesului companiilor europene pe piețele chinezești către limitarea volumului de vânzări din partea Chinei în blocul UE. Deficitele sunt vizibile în sectoare precum textilele, metalele de bază, chimicalele și industria auto. Comisarul european pentru comerț, Maros Sefcovic, a descris acordul UE-China de săptămâna trecută ca fiind un „rezultat foarte bun”, însă a avertizat că acesta este doar un prim pas într-un proces mai amplu de reechilibrare a raporturilor comerciale.
Documentul franco-german prezentat recent subliniază necesitatea urgentă de măsuri pentru a gestiona importurile de chimicale și PET, plastic utilizat pe scară largă în ambalaje. Germania a adoptat o poziție protecționistă, aliniindu-se Franței, după ce în urmă cu doi ani critica planurile UE de a impune tarife vehiculelor electrice chinezești. Economistul șef Sander Tordoir de la Centre for European Reform a observat că această schimbare de politică la Berlin este semnificativă, marcând o unitate între cele două state membre principale în gestionarea șocului chinezesc.
Presiunea economică este accentuată de exporturile ieftine din China și de tarifele americane mai mari, care afectează baza industrială a regiunii. Un exemplu concret de impact asupra forței de muncă este pierderea a 100.000 de locuri de muncă la Volkswagen în Germania. În paralel, liderii europeni se confruntă cu dificultăți politice interne, fiind sub presiunea partidelor de extremă dreapta și naționaliste, pe măsură ce cetățenii percep că economia nu generează suficientă bogăție pentru a susține serviciile publice.
Această tensiune comercială apare într-un moment în care industria auto europeană se confruntă cu provocări structurale majore. Există avertismente privind impactul reglementărilor europene asupra costurilor de producție și necesitatea unei schimbări de direcție pentru a evita dispariția sectorului auto. În acest context, gestionarea deficitelor comerciale și a dependențelor de surse unice de aprovizionare devine o prioritate strategică pentru stabilitatea economică a întregului continent.
