O creștere explozivă a campaniilor de dezinformare care utilizează reportaje false pentru a imita mass-media tradițională a fost identificată în Europa. Organizația NewsGuard atribuie aceste operațiuni Rusiei, observând o intensificare a acestor acțiuni în perioadele premergătoare scrutinurilor electorale. Fenomenul vizează în principal credibilitatea instituțiilor de informare prin utilizarea unor tehnici de uzurpare a identității vizuale, într-un efort de a induce în eroare publicul european.
În Franța, impactul acestor campanii este semnificativ, fiind raportate 85 de știri false legate de alegerile prezidențiale încă de la vara trecută. Chine Labbé, redactor-șef la NewsGuard, subliniază că în cazul Franței, aceste operațiuni au început cu nouă luni înainte de scrutin, ceea ce indică o pregătire extrem de timpurie. Această strategie de influențare este utilizată pentru a submina încrederea în mass-media, prin crearea de narațiuni false și acuzații inventate.
Analiza realizată de NewsGuard arată că, de la începutul ofensivei militare ruse din Ucraina din februarie 2022, numărul reportajelor false a crescut dramatic. În prima jumătate a anului 2026, s-au înregistrat aproape de zece ori mai multe astfel de materiale față de anul precedent, trecând de la 44 la 421 de cazuri. Între 2022 și prezent, organizația a identificat aproximativ 906 reportaje false care pretind că provin de la 163 de surse media din 21 de țări.
Canalul Euronews este cea mai frecvent vizat de aceste operațiuni, înregistrând 82 de reportaje false între martie 2023 și septembrie 2026. Alte instituții afectate includ Libération, cu 39 de cazuri, Charlie Hebdo, cu 35, și Agence France-Presse, cu 20. Printre celelalte surse vizate în mod repetat se numără BBC, Deutsche Welle și Politico, toate fiind ținte ale unor campanii care deturnează logo-uri sau creează site-uri cu adrese URL similare cu cele originale.
Aceste acțiuni sunt atribuite strategiilor pro-ruse denumite „Matriochka” și „Storm-1516”, aceasta din urmă fiind descrisă ca fiind mai sofisticată. Progresele în domeniul inteligenței artificiale generative au facilitat extinderea acestor campanii, permițând crearea de articole și videoclipuri false extrem de credibile. Narațiunile folosite variază de la declarații jignitoare inventate până la acuzații false de pornografie infantilă, toate având scopul de a destabiliza mediul informațional.
Aceste campanii de dezinformare se încadrează într-un context de război hibrid, unde informația este utilizată ca instrument de presiune geopolitică. În Europa, astfel de operațiuni sunt direcționate strategic către țările care oferă sprijin Ucrainei, încercând să modifice percepția publică asupra alianțelor internaționale și a securității regionale prin manipularea fluxului de știri de pe platformele digitale.
