Rusia menține o poziție de prudență strategică în raport cu Afganistanul, concentrându-se pe dimensiunea de securitate, spre deosebire de partenerii regionali care investesc masiv în infrastructură. De la revenirea talibanilor la putere în 2021, țara traversează o criză economică severă, fiind marcată de amenințări teroriste persistente și de o schismă iminentă în cadrul regimului. Această situație internă critică influențează modul în care marile puteri externe aleg să își gestioneze interesele în regiune.
În timp ce China și Iranul investesc substanțial în infrastructura afgană, Moscova își limitează implicarea la domeniul militar și la furnizarea de bunuri esențiale. Rusia aprovizionează Afganistanul cu produse petroliere, gaze naturale lichefiate, bunuri industriale și produse alimentare, precum făină de grâu sau ulei de floarea soarelui. Totuși, în ierarhia partenerilor comerciali, Rusia ocupă doar locul nouă, cu un volum de comerț de 340 de milioane de dolari, conform datelor Autorității Naționale de Statistică și Informații (NSIA) din Afganistan.
Securitatea rămâne prioritatea principală a Kremlinului, mai ales după atacul de la Primăria Crocus din martie 2024, când 145 de persoane au murit. Atacul a fost comis de militanții IS-K, o ramură a Statului Islamic activă în Afganistan, Pakistan, Iran și Asia Centrală, demonstrând incapacitatea regimului de la Kabul de a controla organizațiile teroriste. Această amenințare a transformat securitatea regională într-un element central al politicii externe ruse în raport cu regimul taliban.
Relația bilaterală a fost marcată de o evoluție spre o interacțiune mai strânsă, culminând cu semnarea unui acord de cooperare militar-tehnică în mai 2026. Moscova este singura putere externă care deține un astfel de document cu guvernul taliban, stabilind o limită a ceea ce ambele părți sunt dispuse să accepte. Înainte de preluarea puterii de către talibani în august 2021, Rusia a stabilit deja contacte strânse, reprezentate de ambasadorul Dmitri Jirnov, primul trimis străin care a întâlnit conducerea de la Kabul.
Interesele ruse pentru proiecte de tranzit rămân active, cu accent pe conceptul unei conducte de gaze și pe coridoarele comerciale ce traversează Afganistanul către India și Pakistan. Totuși, Beijingul și Teheranul nu impun condiții prealabile legate de drepturile omului, văzând în retragerea puterilor occidentale o oportunitate economică. Rusia, pe de altă parte, își păstrează o viziune sceptică asupra durabilității politică a unei țări care și-a schimbat numele de șapte ori în ultimele cinci decenii.
Contextul geopolitic al Afganistanului este unul de o complexitate extremă, fiind afectat de vidul de putere lăsat de retragerea aliaților SUA. Instabilitatea este alimentată de ciocniri la frontieră și de o economie fragilă, factori care forțează actori precum China, Iranul și Rusia să își recalibreze strategiile de influență în funcție de capacitatea de control a talibanilor asupra teritoriului.
