China implementează o strategie de accelerare a construcției de centre de date în regiunile cu resurse energetice abundente. Prin această mișcare, Beijingul urmărește să transforme electricitatea ieftină și terenurile disponibile într-un avantaj competitiv în cadrul cursei globale pentru inteligența artificială. Această abordare vizează utilizarea infrastructurii pentru a contracara dificultățile tehnologice întâmpinate în sectorul semiconductorilor.
Regiunea Mongolia Interioară, și în special Ulanqab, reprezintă un pilon central al acestui plan de expansiune. În Ulanqab sunt construite sau planificate 89 de centre de date, cu o capacitate de calcul estimată la aproximativ 15 GW. Mongolia Interioară oferă avantaje strategice precum energie eoliană și pe bază de cărbune, terenuri cu costuri reduse și temperaturi scăzute care facilitează procesul de răcire al echipamentelor.
Eficiența economică a acestor proiecte este evidentă prin costurile de operare și construcție semnificativ mai mici. În Ulanqab, centrele de date plătesc aproximativ 0,358 yuani/kWh, o sumă mult mai mică față de peste 0,60 yuani în alte orașe chineze sau 0,80 yuani în Beijing. De asemenea, costurile de construcție sunt cu aproximativ 20% mai mici decât în marile orașe, iar proiectele sunt finalizate în 12-18 luni, față de intervalul de 18-24 de luni din SUA.
Companii majore precum Alibaba, Huawei, ZData și VNET sunt deja prezente în Ulanqab, în timp ce ByteDance utilizează capacitatea de calcul închiriată. Alte entități, precum DeepSeek și Z.ai, își dezvoltă infrastructura în această regiune. Pentru a reduce dependența de tehnologia occidentală, Beijingul oferă stimulente fiscale și reduceri la costurile cu energia și apa centrelor de date care utilizează procesoare chinezești în locul celor de la Nvidia.
În prezent, China deține circa 24 GW de capacitate operațională în centrele de date, poziționându-se pe locul doi în Asia, însă rămâne sub nivelul de 56 GW din SUA. Alte aproximativ 50 GW de capacitate sunt în proces de construcție sau au fost deja anunțate. Această expansiune masivă de infrastructură subliniază însă o vulnerabilitate critică: dificultatea de a echipa aceste centre din cauza restricțiilor SUA privind procesoarele Nvidia și a limitărilor de producție ale fabricilor chinezești.
Dezvoltarea infrastructurii de calcul de înaltă performanță este strâns legată de capacitatea de producție a semiconductorilor. În timp ce China extinde rețelele de energie și centrele de date, accesul la cipuri avansate rămâne principalul obstacol în procesul de integrare tehnologică. Fără o autonomie completă în producția de procesoare, expansiunea fizică a infrastructurii riscă să rămână subutilizată în raport cu ambițiile de dezvoltare a inteligenței artificiale.
