China implementează o strategie masivă de reciclare pentru a transforma deșeurile industriale în resurse strategice, vizând securitatea aprovizionării cu metale critice. Această mișcare vine într-un context de tensiuni comerciale, în care Uniunea Europeană a anunțat limitarea importurilor de mașini electrice hibride din China la 350.000 de unități pe an începând cu decembrie. Blocul european urmărește să reducă dependența de vehiculele chinezești și să protejeze controlul asupra lanțurilor de aprovizionare cu minerale esențiale.
Focusul principal al Beijingului se îndreaptă către recuperarea masei negre, o pudră rezultată din mărunțirea bateriilor, care conține litiu, cobalt și nichel. Prin dezvoltarea industriei de reciclare, China dorește să treacă de la o economie liniară la una circulară, utilizând deșeurile pentru a înlocui materiile prime importate. Obiectivul este de a asigura anual 510 milioane de tone de materiale industriale până în anul 2030, o creștere de aproximativ o treime față de nivelurile actuale.
Procesul de tranziție include scalarea reciclării pentru oțel, cupru și aluminiu, sectoare care sunt deja mature în China. Totodată, autoritățile vizează reciclarea plasticului pentru a reduce importurile de petrol și gestionarea volumului tot mai mare de deșeuri electronice. Pentru a coordona aceste eforturi, în 2024 a fost înființată o companie de stat specializată pe produsele cleantech, utilizând tehnologii precum inteligența artificială pentru sortarea eficientă a materialelor.
Securitatea resurselor a devenit motivul principal al eforturilor de reciclare, înlocuind vechile preocupări legate strict de poluare. China are nevoie de cantități masive de aluminiu, cupru și pământuri rare pentru a susține producția de robotică, turbine eoliene și centre de date. Deși controlează rafinarea globală, țara depinde de importurile de minerale, fapt ce o face vulnerabilă în cazul în care țările occidentale ar putea restrânge aprovizionarea.
În ciuda restricțiilor impuse de America și Europa asupra exporturilor de materiale valoroase, experții estimează că poziția Chinei rămâne solidă. Zhang Yuping, director adjunct al GEM, susține că scalarea reciclării în afara Chinei este dificilă și costisitoare, menționând că Europa nu poate gestiona o astfel de provocare. Pentru a menține fluxul de materii prime, China a început să anuleze selectiv restricțiile la importul de anumite deșeuri de calitate din străinătate.
Evoluția acestui sector reflectă o schimbare de paradigmă în gestionarea deșeurilor, de la protecția mediului la protecția intereselor de stat. China a parcurs un drum lung de la importurile de gunoi din anii 1980, care cauzau poluare severă, până la interdicția totală a importurilor de deșeuri solide în 2021. Acum, focusul este mutat pe utilizarea reciclării ca instrument de putere geopolitică și tehnologică.
