Evoluția conflictului din Ucraina a dus la o creștere a riscurilor de securitate în Marea Neagră, afectând rutele comerciale și infrastructura strategică. În ultimele două săptămâni, cel puțin șapte nave comerciale au fost lovite în apropierea coastelor românești și bulgare. Printre acestea, două nave de transport chimic au fost atacate lângă vărsarea în mare a canalului Sulina, inclusiv una în apele teritoriale românești, pe ruta utilizată de Ucraina pentru exporturi.
Această nouă direcție a războiului pune sub semnul întrebării siguranța proiectului Neptun Deep, care vizează exploatarea gazelor naturale în sectorul românesc al Mării Negre. OMV Petrom și Romgaz au anunțat că primele livrări sunt estimate pentru prima jumătate a anului 2027, cu o producție anuală de opt miliarde de metri cubi. Investiția de aproximativ patru miliarde de euro transformă protecția instalațiilor offshore într-o problemă de securitate imediată pentru România.
Generalul de brigadă Bogdan Tudorache, locțiitor al șefului de stat major al Comandamentului Forțelor Întrunite, a subliniat în cadrul unui interviu pentru NZZ riscurile de escaladare. Deși menționează că Rusia vizează în principal infrastructura energetică și porturile ucrainene, el confirmă înmulțirea încălcărilor spațiului aerian și maritim al României. Generalul a amintit că drone au căzut pe proprietăți în trecut și că o dronă a lovit o clădire în orașul Galați.
Sistemul de apărare actual nu este unul complet etanș, deoarece dimensiunile reduse ale dronelor și caracteristicile terenului complică detectarea acestora. Bogdan Tudorache a explicat că identificarea dronelor navale este dificilă, deoarece atât ucrainenii, cât și rușii folosesc adesea aceleași tipuri de echipamente. Pentru întărirea protecției, militarul propune utilizarea mai multor vedete rapide de patrulare, dotate împotriva dronelor aeriene și subacvatice, dar subliniază dificultățile legate de ritmul achizițiilor.
Protecția punctelor strategice, precum portul Constanța sau infrastructura subacvatică, necesită o combinație de senzori, supraveghere prin sateliți și intervenții rapide. Deoarece prezența permanentă a unei nave militare este imposibilă, se sugerează un model în care sarcinile și costurile ar putea fi împărțite între stat și companii de securitate private. Această strategie ar viza gestionarea costurilor ridicate ale interceptărilor și a vulnerabilităților din largul țărmului.
Contextul securității regionale este marcat de o tensiune crescută, în timp ce liderii europeni de la Bruxelles discută despre noile amenințări. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a descris Marea Neagră ca fiind un nou front de escaladare a războiului. Această situație obligă statele membre să reevalueze capacitățile de apărare pentru a proteja atât rutele de export, cât și activele energetice critice.
