Un nou sondaj efectuat de Grupul Messina (TMG) relevă o schimbare majoră în preferințele electorale din Marea Britanie, indicând faptul că aproximativ jumătate dintre alegători susțin o reîntoarcere la Uniunea Europeană. Datele, publicate inițial de The Guardian, sugerează că o astfel de mișare strategică ar putea crește cota de vot a Partidului Laburist cu până la șapte puncte procentuale. Această evoluție ar avea loc în cazul în care prim-ministrul ar organiza un nou referendum pentru a promova reintegrarea în blocul comunitar.
În ceea ce privește mecanismele de decizie propuse de cetățeni, rezultatele sondajului arată o diversitate de opțiuni pentru procesul de renegociere. Aproape o treime dintre respondenți consideră că este necesar un referendum cu vot pozitiv înainte de orice pas major. În același timp, mai mult de un din șase alegători estimează că un mandat obținut în cadrul alegerilor generale ar fi suficient, în timp ce o proporție similară consideră că decizia finală ar putea fi luată direct de către parlament.
Discursul lui Burnham de la conferința laburistă a marți a marcat un punct de cotitură, prin care acesta a anunțat o revizuire a opțiunilor pentru viitoarea relație cu Europa. Liderul a subliniat necesitatea unei reconfigurări complete a acestor relații, consolidând argumentele celor de la Downing Street. Aceștia intenționează să promită la următoarele scrutinuri negocierea reintegrării în UE, un obiectiv pe care prim-ministrul l-a declarat că dorește să îl vadă realizat în timpul vieții sale.
Totuși, propunerea de a testa sprijinul public pentru o revenire în UE generează tensiuni interne în cadrul partidului. Parlamentarii din circumscripțiile care au votat pentru Brexit avertizează că această mișcare este plină de riscuri politice și ar putea stimula mișcarea reformistă. Deși două treimi dintre miniștrii cabinetului, inclusiv Burnham, Louise Haigh, John Healey și Ed Miliband, provin din zone care au susținut Brexitul, ei au declarat anterior că vor respecta votul din 2016.
Rezistența internă este vizibilă și prin declarațiile unor lideri, precum Lucy Powell, care a avertizat că depășirea planurilor de resetare a relației cu UE moștenite de la Keir Starmer nu este nici de dorit, nici posibilă. Deși s-ar putea recunoaște că o relație îmbunătățită pe planurile de apărare și securitate ar fi benefică, abordarea radicală a politicii externe rămâne un subiect de dezbatere aprins în rândul oficialilor laburiști.
Această tensiune reflectă dificultatea de a gestiona tranziția de la modelul post-Brexit către o nouă arhitectură de cooperare europeană. În contextul politicii internaționale, deciziile de tip referendum pot fi extrem de complexe, asemănător cu modelele de democrație directă observate în alte state, unde cetățenii exercită o putere similară cu cea a parlamentului, influențând direct direcția strategică a țării.
