Armatorii de nave majorează semnificativ salariile echipajelor care efectuează traversări prin strâmtoarea Ormuz, pe fondul intensificării atacurilor iraniene asupra navelor. Conform informațiilor publicate de Financial Times, marinarii primesc de patru până la șase ori venitul lor obișnuit, care este estimat la aproximativ 1.500 de dolari. Această strategie de compensare vizează încurajarea personalului de a accepta misiuni într-o zonă maritimă marcată de o instabilitate extremă și riscuri de securitate ridicate.
Remunerațiile devin exorbitante pentru căpitani, ale căror salarii pot depăși pragul de 100.000 de dolari pe lună pentru aceste călătorii specifice. Totuși, presiunea exercitată de armatori asupra echipajelor este una considerabilă, existând raportări despre amenințări cu deducerea costurilor de repatriere din salariu pentru a forța marinarii să rămână pe nave. Această situație pune marinarii într-o poziție critică, între riscul de a-și pierde locul de muncă și cel de a-și pierde viața.
Pericolul din zona de tranzit este susținut de date concrete privind atacurile asupra flotei comerciale. Firma de analiză maritimă Windward estimează că, în ultimul trimestru, 2% din navele care au traversat zona au fost bombardate. De la începutul conflictului până la sfârșitul lunii februarie, 24 de marinari au fost uciși, în timp ce un total de 93 de nave au fost atacate, dintre care 14 incidenturi au avut loc începând cu data de 20 septembrie.
Echipajele acestor nave, care includ de obicei un căpitan și aproximativ treizeci de marinari, provin în principal din țări precum Filipine, India, Indonezia sau Ucraina. Un exemplu relevant este superpetrolierul VLCC, care transportă 2 milioane de barili de petrol, o marfă cu o valoare de piață de aproximativ 202 de milioane de euro. În acest context, riscurile asumate de personalul din țări precum Filipine sau India devin o componentă centrală a costurilor de operare maritimă.
Paralel cu creșterea salariilor, tarifele de transport maritim au atins niveluri record, impulsionate de cererea puternică și costurile ridicate pentru combustibil și asigurări. Pentru un superpetrolier VLCC care traversează ruta Orientul Mijlociu - China, tarifele au depășit 1,2 milioane de dolari pe zi. Această tendință de creștere a prețurilor s-a extins și pe alte rute, precum cea dintre Statele Unite și Europa, unde indicele pentru navele Suezmax a crescut cu 150% față de săptămâna precedentă.
Instabilitatea din strâmtoarea Ormuz afectează direct dinamica pieței globale de transport de hidrocarburi, forțând o reevaluare a costurilor logistice. Creșterea tarifelor de transport maritim nu este limitată doar la zonele de conflict, ci generează un efect de cascadă global. Disponibilitatea navelor pe alte piețe a scăzut considerabil din cauza potențialelor câștiguri din Golful Oman, ceea ce a dus la o competiție acerbă pentru orice capacitate de transport disponibilă pe rutele comerciale internaționale.
