România și Polonia au declarat că nu mai pot oferi sprijin suplimentar pentru exportul cerealelor ucrainene prin infrastructura lor, în ciuda apelurilor venite de la Kiev. Această decizie vine într-un moment în care Ucraina se confruntă cu dificultăți majore de export, cauzate de atacurile rusești asupra porturilor și navelor din Marea Neagră, care persistă de trei luni. Situația pune sub semnul întrebării capacitatea țării de a transporta milioane de tone de produse agricole către piețele internaționale.
Ministrul Agriculturii de la Kiev, Taras Vysoțki, a solicitat la Bruxelles un ajutor de 1,1 miliarde de euro pentru a acoperi costurile ridicate ale transportului maritim. Acesta a subliniat că, în prezent, mai puțin de jumătate din exporturile țării reușesc să părăsească teritoriul prin rutele feroviare, rutiere și fluviale europene. Fără aceste resurse, se estimează că până la 35 de milioane de tone de grâne ar putea rămâne blocate în Ucraina în cursul acestui an, afectând sever economia agricolă.
Ministrul agriculturii din România, Tanczos Barna, a explicat că interesul pentru proprii fermieri reprezintă o prioritate absolută. Excesul de cereale ucrainene, combinat cu nivelurile scăzute ale apei pe Dunăre, supraîncarcă porturile românești și împiedică vânzarea produselor locale. Deși Bucureștiul a semnat un memorandum pentru a facilita trecerea frontierelor și legăturile feroviare, Tanczos Barna a precizat că nu se pot dubla capacitățile de transport, de drumuri sau de căi ferate.
În Polonia, poziția este similară, Ministerul Infrastructurii confirmând că nu intenționează să introducă modificări pentru a crește tranzitul produselor agricole din Ucraina. Purtătoarea de cuvânt Anna Szumańska a emis acest comunicat, confirmând refuzul de a extinde fluxurile de transport. Această abordare reflectă un decalaj între ambițiile Uniunii Europene de a susține Kievul și realitățile politice interne, unde grupurile de fermieri europeni, un segment de alegători influent, se tem de pierderile financiare.
Riscurile pentru securitatea alimentară globală sunt semnificative, deoarece peste 17% din cerealele comercializate la nivel mondial ar putea fi afectate de scăderea exporturilor din ambele țări. Taras Vysoțki avertizează că, dacă situația nu se schimbă până în primăvară, suprafața cultivată ar putea scădea cu 35-40%. Această prăbușire a producției ar putea duce la o criză alimentară extremă, cu un număr de victime de foame care ar putea depăși pierderile de pe câmpul de luptă.
Această tensiune dintre solidaritatea cu Ucraina și protecția agricultorilor locali a fost marcată anterior prin deciziile unor alte state membre. În perioada de escaladare a conflictului din Marea Neagră, țări precum Polonia, Slovacia și Ungaria au ales deja să interzică importurile de cereale ucrainene. Această tendință subliniază dificultatea de a echilibra sprijinul strategic pentru un aliat cu necesitățile economice imediate ale producătorilor de alimente din cadrul Uniunii Europene.
