România a manifestat intenția de a acoperi o parte din costurile suportate de Statele Unite pentru menținerea trupelor americane pe teritoriul său, conform unor informații furnizate de Bloomberg. Această mișcare strategică vine într-un moment de intensificare a tensiunilor în regiunea Mării Negre. Autoritățile române se alătură astfel altor guverne din Europa de Est, precum cele din Polonia sau din statele baltice, care au propus deja stimulente financiare pentru personalul militar american aflat în misiuni.
În prezent, România găzduiește aproximativ 1.000 de militari americani, fiind primul stat european în care administrația Donald Trump a impus reduceri ale efectivelor militare anul trecut. Situația prezenței militare este una critică, deoarece Pentagonul urmează să finalizeze, până la sfârșitul acestui an, o evaluare a prezenței americane în Europa. Rezultatul acestei evaluări ar putea duce la noi reduceri ale numărului de soldați aflați în misiuni pe continent.
Pentru a contracara aceste riscuri, Guvernul intenționează să investească aproximativ 4 miliarde de euro până în anul 2040 în baza Mihail Kogălniceanu, situată pe litoralul Mării Negre. Scopul acestor investiții masive este de a permite găzduirea unui număr mai mare de militari americani sau străini și de a oferi condiții de viață superioare. Această strategie de dezvoltare a infrastructurii de apărare este menită să consolideze capacitățile de bază în zona strategică.
Paralel cu aceste investiții, România urmărește să majoreze cheltuielile pentru apărare până la 5% din produsul intern brut, de la nivelul actual de aproximativ 2,5%. Această decizie vizează respectarea obiectivelor NATO, într-un context în care statul se confruntă cu dificultăți în reducerea deficitului bugetar, unul dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană. România este, în acest sens, al doilea cel mai mare beneficiar, după Polonia, al fondurilor din programul european SAFE pentru achiziții comune de apărare.
Securitatea regională este agravată de conflictul din Ucraina, care a intrat în al cincilea an, și de incidentele recente de la Marea Neagră. Președintele Nicușor Dan a menționat că Franța a devenit primul aliat care a oferit sprijin pentru consolidarea apărării împotriva dronelor. În același timp, autoritățile investighează dacă vehiculele aeriene fără pilot care au lovit două nave comerciale în apropierea apelor teritoriale aparțin Rusiei, în timp ce se caută șapte membri ai echipajului dispăruți.
Contextul securitar de la Marea Neagră este marcat de o creștere a riscurilor pentru navigația comercială, având în vedere poziția României de stat cu cea mai lungă frontieră comună cu Ucraina. Incidentele recente implicate drone aeriene și lovirea navelor în apropierea apelor teritoriale subliniază necesitatea consolidării capacităților de apărare aeriană și de monitorizare a spațiului maritim în această zonă de conflict.
