Două nave comerciale au fost scufundate recent în Marea Neagră, afectând zonele economice exclusive ale României și Bulgariei. Incidentele au generat temeri imediate privind poluarea marină cu combustibil naval, impunând necesitatea monitorizării atentă a calității apei. În timp ce autoritățile bulgare au inițiat proceduri rapide de control, în România reacția instituțiilor oficiale nu este încă clară, existând incertitudini privind măsurile de monitorizare a ecosistemului marin afectat de aceste atacuri.
În zona economică exclusivă a României, nava comercială Royal Mammadov a fost victima unui incendiu care a dus la scufundarea acesteia. Ministerul Afacerilor Interne a raportat că 11 membri ai echipajului au fost salvați cu ajutorul unui elicopter al MAI, însă tragedia a lăsat doi morți. Acest incident de pe teritoriul maritim românesc adaugă o componentă de victimă umană la riscul ecologic reprezentat de pierderea navelor în apele de la marginea continentului.
În perimetrul bulgar, navele ALFA WATAN și ABLE au fost lovite de drone, ceea ce a dus la scufundarea uneia dintre ele. Din totalul echipajelor implicate în aceste atacuri asupra navelor comerciale, cei 18 membri ai echipajului de pe a doua navă au fost salvați de autorități. Aceste atacuri, care au avut loc la doar o zi de incidentul din zona românească, au forțat Bulgaria să activeze protocoale de urgență pentru a preveni un dezastru ecologic major.
Ministrul bulgar al Mediului, Rositsa Karamfilova, a ordonat inspecții de urgență, iar Direcția Bazinului Mării Negre din Varna a început verificările de-a lungul coastei. Echipele din laboratoarele regionale din Varna și Burgas vor colecta probe de apă în zone precum Capul Kaliakra, Byala și Sozopol. Analizele vor viza prezența produselor petroliere, bifenili policlorurați, metale și alți indicatori chimici sau fizici, pentru a evalua impactul atacurilor asupra calității apei de mare.
În ceea ce privește România, Andrei Corlan a explicat faptul că rolul în gestionarea unor astfel de evenimente aparține Autorității Navale Române. Dacă poluarea ar ajunge spre malul românesc, competența ar trece la Administrația Portuară. Deși Autoritatea Navală Română are atribuții de control și investigare a incidentelor de poluare de la nave, instituția nu a oferit un răspuns la solicitările oficiale privind situația actuală din zona economică exclusivă.
Monitorizarea zonelor economice exclusive este un proces critic pentru securitatea maritimă și protecția mediului în regiunea Mării Negre. Aceste zone, unde statele au drepturi de explorare și control asupra resurselor, devin puncte de tensiune în contextul conflictelor regionale. Incidentele recente subliniază vulnerabilitatea infrastructurii de transport maritim și necesitatea unui răspuns coordonat între statele din bazin pentru a limita impactul poluării cauzate de atacurile asupra navelor comerciale.
