Curtea Constituțională a Georgiei a admis, la 13 octombrie 2026, examinarea pe fond a unei cereri semnate de 88 de parlamentari ai majorității, care vizează interzicerea a cinci formațiuni politice de opoziție. Procedura, inițiată de reprezentanții Visul Georgian, urmărește declararea neconstituționale a activităților unor partide proeuropene. Deși dosarul a fost înregistrat oficial, instanța nu a decis încă interzicerea acestor organizații, ci a acceptat doar etapa de analiză a argumentelor prezentate în cerere.
Cele cinci formații vizate de această acțiune juridică sunt Mișcarea Națională Unită, Coaliția pentru Schimbare, Georgia Puternică – Lelo, Partidul Federaliștilor și Pentru Georgia, condus de fostul premier Giorgi Gakharia. Reclamanții susțin că aceste grupări desfășoară activități incompatibile cu ordinea constituțională, invocând amenințări la adresa suveranității și stabilității statului. Argumentele se bazează și pe concluziile unei comisii parlamentare de anchetă privind perioada de guvernare a Mișcării Naționale Unite, desfășurată între anii 2003 și 2012.
Comisia Europeană a reacționat rapid la această evoluție, exprimându-și îngrijorarea privind posibila utilizare a sistemului judiciar pentru eliminarea adversarilor politici. Christian Wigand, purtător de cuvânt al Comisiei Europene pentru afaceri externe și politică de securitate, a declarat la un briefing de presă din 19 octombrie că aceste demersuri indică un risc de instrumentalizare a justiției. Conform acestui punct de vedere, procedura poate submina libertățile fundamentale, pluralismul democratic și condițiile unei competiții politice echitabile în țară.
Procesul va fi analizat de plenul Curții Constituționale, care include în prezent șapte judecători, după ce judecătoarea Manana Kobakhidze a demisionat la 13 octombrie. Primele audieri sunt programate pentru perioada 21–23 octombrie, la Batumi, conform informațiilor furnizate de Civil Georgia. În timp ce reprezentanții Lelo – Georgia Puternică și ai Coaliției pentru Schimbare intenționează să participe la aceste audieri, Partidul Federaliștilor a anunțat că nu se va prezenta, considerând entire procedura ca fiind de natură politică.
Parlamentul European a adoptat deja o rezoluție la 8 octombrie 2026, prin care a cerut retragerea acțiunii de interzicere, votul fiind de 445 pentru, 37 împotrivă și 97 abțineri. În paralel, Comisia de la Veneția a criticat legislația care permite extinderea restricțiilor asupra persoanelor asociate partidelor interzise, considerând că definiția acestora este prea largă. Experții au subliniat că astfel de măsuri pot afecta capacitatea cetățenilor de a participa la viața democratică și pot limita existența unei opoziții funcționale.
Integrarea Georgiei în Uniunea Europeană este în prezent blocată de facto din anul 2024, din cauza deteriorării situației democratice și a legislației restrictive. Deși țara deține statutul de candidat la aderare primit în decembrie 2023, perspectiva reluării procesului de integrare depinde de respectarea angajamentelor privind statul de drept. Instituțiile europene monitorizează îndeaproape aceste proceduri juridice, subliniind că orice măsură de interzicere trebuie să respecte criterii stricte de proporționalitate și legalitate.
