Alegerile parlamentare desfășurate sâmbătă în Letonia au consolidat orientarea pro-europe a țării, în ciuda creșterii mișcărilor populiste și suveraniste. Partidul Lista Unită, condus de Andris Kulbergs, a câștigat scrutinul cu un avans semnificativ, reflectând dorința de schimbare a electoratului. Această performanță este considerată fără precedent în istoria democratică a statului de la independența sa din 1990, într-un context marcat de stagnare economică și declin demografic.
Conform datelor furnizate de Comisia Electorală, Lista Unită a obținut 35,3% din voturi, ceea ce îi asigură 42 de locuri din cele 100 de mandate disponibile în Saeima, Parlamentul unicameral. Rezultatul a fost centralizat după numărarea a 99,99% din buletinele de vot, într-un scrutin care a înregistrat o prezență la vot de doar 51,8%. Formarea unei coaliții de guvernare rămâne provocarea principală pentru Andris Kulbergs în cadrul acestui parlament.
În cadrul actualei coaliții de centru-dreapta, Alianța Națională ocupă locul al patrulea cu 8,9% din voturi și 10 mandate, în timp ce Noua Unitate se situează pe locul al șaselea cu 6,3% și șapte locuri. Totuși, Uniunea Verzilor și a Agricultorilor nu a reușit să depășească pragul electoral de 5%. Fără această formațiune, partenerii de coaliție Lista Unită, Alianța Națională și Noua Unitate totalizează împreună un procent de 50,5% din voturile electorale.
Pe partea opusă, forțele populiste au obținut rezultate notabile. Formațiunea Letonia pe primul loc (LPV), condusă de Ainars Slesers, s-a clasat pe locul al doilea cu 13,1% din voturi și 17 deputați. Pe locul al treilea se află partidul Puterea Suverană (Suverena vara, SV), condus de Julija Stepanenko, cu 11,7% și 15 locuri. Acest partid critică ajutorul militar acordat Ucrainei, însă rămâne izolat de majoritatea celorlalte forțe politice din Parlament.
Campania electorală a fost dominată de teme legate de securitate și de dificultățile socio-economice, precum creșterea costului vieții și salariile mici. Letonia, membră NATO și UE din 2004, consideră Rusia ca fiind principala sa amenințare strategică, fapt ce a dus la majorarea cheltuielilor de apărare la aproape 5% din PIB. În paralel, electoratul vorbitor de limbă rusă, care reprezintă aproximativ 35% din populație, pare să se deplaseze de la partidele de identitate către opțiuni bazate pe criterii economice.
Letonia este în prezent cea mai săracă dintre cele trei state baltice în ceea ce privește nivelul de trai, fapt ce influențează direct comportamentul alegătorilor. Această realitate economică, combinată cu presiunea securitară de la granița cu Rusia și Belarus, modelează un peisaj politic în care stabilitatea instituțională și sprijinul pentru parteneriatele occidentale rămân prioritare, în ciuda presiunilor exercitate de partidele care promit relansări economice rapide.
