Vicepremierul Ucrainei pentru integrare europeană și euro-atlantică, Vsevolod Cențov, s-a poziționat împotriva organizării unui concurs deschis pentru ocuparea funcției de procuror general. Într-un interviu acordat publicației Yevropeiska Pravda pe 19 octombrie, oficialul a susținut că o astfel de procedură nu este solicitată în mod explicit de către Uniunea Europeană. Mai mult, Cențov a argumentat că organizarea unui astfel de concurs nu reprezintă o practică standard în cadrul Europei, subliniind necesitatea respectării strictă a normelor constituționale naționale.
Procesul de numire a procurorului general trebuie să rămână în cadrul atribuțiilor stabilite de Constituția Ucrainei, care definește rolurile președintelui și ale parlamentului. Vsevolod Cențov a menționat că, deși organizarea unui concurs deschis nu este necesară sau posibilă din punctul său de vedere, pot exista discuții privind modalitățile de asigurare a transparenței. Obiectivul principal, conform oficialului, trebuie să fie găsirea unui echilibru între independența politică necesară și competența profesională a celui care va ocupa această funcție de rang înalt.
Reforma procedurilor de numire este un punct critic în dialogul dintre Ucraina și Bruxelles, deoarece UE solicită depolitizarea funcției și creșterea transparenței. Planul convenit în decembrie de către Taras Kachka și Marta Kos prevede o revizuire a proceselor de selecție și demitere pentru alinierea la standardele europene. Deși un oficial european anonim a declarat că regulile de aderare nu impun obligatoriu un concurs pentru procurorul general, standardul de referință rămâne implicarea unor experți internaționali independenți în procesul de selecție.
În acest context, Anastasia Radina, șefa comisiei parlamentare anticorupție, a depus un proiect de lege care propune un concurs transparent cu participarea experților internaționali. Criticii acestei inițiative susțin că planul Kachka-Kos nu include o astfel de procedură și că un concurs ar intra în contradicție cu Constituția. Anastasia Radina a respins aceste interpretări, argumentând că, deși criteriile europene permit diverse interpretări, nu există în prezent nicio propunere alternativă concretă care să înlocuiască mecanismul propus de ea.
Tensiunile privind sistemul de procuratură au fost alimentate de demiterea lui Ruslan Kravcenko de către parlament la 15 septembrie, în urma unei anchete de corupție. Ruslan Kravcenko a fost implicat în investigații legate de acțiunile din 2025 împotriva Biroului Național Anticorupție al Ucrainei (NABU). În timpul acestui proces, un procuror apropiat de Ruslan Kravcenko a fost acuzat, iar fostul procuror general a părăsit țara pe 14 septembrie, invocând o participare la o conferință la Paris, deși organizatorii nu îl așteptau.
În prezent, mecanismul de numire a procurorului general implică numirea de către președinte cu aprobarea parlamentului, o structură considerată vulnerabilă la influența politică. Această vulnerabilitate a generat apeluri constante pentru reformarea procedurilor de selecție, în încercarea de a reduce corupția și de a asigura o funcție independentă de presiunile politice, un element esențial pentru procesul de integrare europeană al Ucrainei.
