Trupele Statelor Unite au început, miercuri, procesul de retragere din bazele militare din Irak, punând capăt unei prezențe de două decenii pe teritoriul acestei țări. Această mișcare strategică marchează finalul unei perioade de conflict prelungat, în care sute de mii de civili irakieni și mii de militari americani și de alte naționalități și-au pierdut viața. Procesul de plecare este o etapă crucială în transformarea securității regionale.
Ultimele efective rămase în regiune se vor muta în Iordania, unde este situat cartierul general al misiunii actuale de combatere a militanților din cadrul grupării Stat Islamic. Oficialii americani au confirmat acest lucru, subliniind că tranziția este necesară pentru a trece de la o misiune de război, desfășurată de coaliție, la un efort de securitate condus direct de irakieni. Această schimbare de paradigmă este comunicată oficial de către purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell.
Retragerea forțelor se realizează în urma unui acord încheiat de administrația Biden în anul 2024, care prevedea dislocarea tuturor militarilor americani din Irak până la finalul acestui an. În prezent, în Irak se mai aflau aproximativ 1.500 de militari americani și membri ai coaliției internaționale împotriva Statului Islamic. Deși termenul limită este setat pentru 30 septembrie, trupele s-au concentrat deja în puncte specifice pentru a pleca înainte de această dată.
Istoricul acestei prezențe militare a început în martie 2003, sub administrația lui Bush Jr., bazată pe doctrina „războiului preventiv” și acuzații privind existența unor arme de distrugere în masă. Ulterior, Comisia Selectată pentru Informații a Senatului american a concluzionat că aceste afirmații au exagerat probele sau nu erau susținute de informațiile disponibile. Decizia de invazie a fost influențată și de evenimentele de la 11 septembrie, deși Comisia 9/11 nu a găsit probe de colaborare între Irak și al-Qaeda.
Impactul uman al conflictului a fost masiv, conform datelor proiectului „Costurile războiului” coordonat de Universitatea Brown. Până în anul 2023, invazia a provocat moartea a până la 210.000 de civili irakieni și a 4.599 de militari americani. Pe lângă pierderile de vieți omenești, disoluția structurilor statului și a armatei a facilitat ascensiunea unor grupări fundamentaliste precum Al-Qaeda în Irak și, ulterior, ISIS, care au profitat de instabilitatea și lipsa locurilor de muncă.
Conflictul din Irak a fost marcat de o serie de rezoluții ale Consiliului de Securitate al ONU, precum Rezoluția 661 și Rezoluția 687, care impuseseră sancțiuni și condiții de încetare a focului după invadarea Kuweitului de către regimul lui Saddam Hussein. Aceste măsuri internaționale au încercat să controleze programele de arme chimice și biologice ale Irakului înainte de ofensiva majoră din 2003, care a dus la prăbușirea regimului și la o perioadă de ocupație de 8 ani.
