Republica Moldova implementează o reorganizare administrativ-teritorială majoră, prin care trece de la structura actuală de 32 de raioane la doar trei regiuni mari. Municipiile Chișinău și Bălți își vor păstra statutul actual, la fel ca UTA Găgăuzia, care rămâne o unitate cu statut special. Regiunea Nord va cuprinde 11 raioane cu sediul la Bălți, Regiunea Centru va avea 13 raioane cu sediul la Chișinău, iar Regiunea Sud va reuni șapte raioane, având sediul la Cahul.
Premierul Republicii Moldova, Vasile Tofan, susține că esența acestei reforme este construirea unor primării mai puternice, care să fie mai aproape de cetățeni. Guvernul de la Chișinău explică faptul că rolul regiilor va fi diferit de cel al raioanelor, concentrându-se pe dezvoltare regională și coordonarea proiectelor care depășesc capacitatea unei singure localități. Scopul este ca primăriile să primească sprijin pentru a atrage finanțări și a realiza investiții de infrastructură necesare.
Expertul Adrian Ermurachi explică faptul că subiectul reorganizării a fost evitat în spațiul public timp de peste 20 de ani, din cauza unei experiențe negative în anii 2000. În Republica Moldova, peste 50-60% din cele aproape 900 de autorități publice locale au optat pentru o „amalgamare voluntară”, motivată de stimulente financiare. Acestea pot primi între 5 și 7 milioane de euro pentru procesul de comasare, ajutând localitățile mici să își crească capacitatea de a atrage fonduri europene.
În contrast, România se confruntă cu un blocaj major în ceea ce privește reforma administrativă, din cauza lipsei de voință politică și a rezistenței primarilor. Cosette Chichirău, realizatoarea unei aplicații de simulare, menționează că în România administrațiile locale sunt adesea folosite ca instrumente clientelare pentru menținerea puterii și extragerea resurselor. Primarii din localitățile mici se tem să își piardă funcțiile și privilegiile, ceea ce împiedică trecerea la un model de guvernare mai eficient.
Simularea realizată de Cosette Chichirău arată că, aplicând un prag de 5.000 de locuitori, numărul primăriilor din România ar scădea de la 3.186 la aproximativ 1.300. Această reducere de 58% ar putea genera economii de cel puțin 10 miliarde de lei anual din cheltuielile de funcționare. În Republica Moldova, pentru a compensa pierderea primăriilor, s-au prevăzut Centre Unificate de Prestare a Serviciilor (CUPS), care vor asigura accesul cetățenilor la servicii publice prin digitalizare.
Contextul reformelor administrative evidențiază dificultatea implementării schimbărilor structurale în statele care se află în tranziție sau care au sisteme politice fragmentate. În timp ce Republica Moldova a reușit să utilizeze o majoritate parlamentară clară pentru a impune schimbări, România suferă din cauza unei coaliții de guvernare care nu poate asigura un suport larg pentru o reformă atât de nepopulară. Rezistența politică rămâne principalul obstacol în transformarea modelelor de guvernare locală.
