Luca Niculescu propune un program extins pentru Republica Moldova, care vizează domenii precum energia, infrastructura, educația, digitalizarea și pregătirea pentru aderarea europeană. Obiectivul central este consolidarea legăturilor între cele două maluri ale Prutului, oferind sprijin Chișinăului în fața presiunilor rusești și încurajând investițiile românești. Totuși, transformarea acestui portofoliu de promisiuni în proiecte concrete și contracte finalizate reprezintă o provocare majoră din cauza limitărilor financiare.
România se confruntă cu o situație bugetară dificilă, fiind presată de deficit, datorii și obligații interne. Resursele trebuie împărțite între spitale, pensii, apărare și șantierele deja deschise, ceea ce pune sub semnul întrebării capacitatea de finanțare a proiectelor pentru Republica Moldova. Programul propus recunoaște această limită, menționând că contribuția națională va fi limitată și etapizată, restul construcției depinzând de instrumente europene, instituții financiare internaționale și capital privat.
Din punct de vedere politic, Luca Niculescu va trebui să gestioneze o coaliție complexă, în contextul în care PSD a propus unsprezece membri ai cabinetului și a anunțat evaluarea guvernării după șase luni. Sprijinul pentru Republica Moldova va depinde de negocierile interne, de fiecare rectificare bugetară și de interesele electorale ale partidelor din executiv. Această vulnerabilitate poate fi exploatată de discursul suveranist, care prezintă ajutorul pentru Chișinău ca fiind o povară pentru cetățenii români.
Există riscul unor contradicții interne în cadrul echipei de guvernare, reprezentate de propuneri care ar putea afecta relația cu Republica Moldova. Mihai Ghigiu, propus la Investiții și Proiecte Europene, este printre inițiatorii proiectului PSD care vizează eliminarea accesului descendenților foștilor cetățeni români la procedura specială de cetățenie. O astfel de inițiativă ar putea lovi direct în proximitatea promisă, creând neîncredere la Chișinău în ceea ce privește stabilitatea parteneratului de la București.
Succesul mandatului va fi măsurat prin capacitatea de a asigura continuitatea finanțărilor pentru interconectările energetice, expertiza pentru negocierile europene și sprijinul pentru presa independentă. Proiectele care sunt începute și apoi abandonate pot genera mai multă neîncredere decât lipsa unor promisiuni inițiale. Luca Niculescu va fi testat în fața presiunii bugetare și a necesității de a impune prioritii comune într-un mediu politic fragmentat, unde resursele sunt insuficiente pentru amploarea programului propus.
În cadrul relațiilor bilaterale dintre România și Republica Moldova, stabilitatea financiară este esențială pentru proiectele de infrastructură și energie. Deși România acționează ca un facilitator pentru integrarea europeană a Chișinăului, dependența de fondurile europene și de capitalul privat rămâne un factor critic. Orice întârziere în procesele de aprobare sau în alocarea cofinanțării naționale poate prelungi vulnerabilitățile securității regionale în fața influențelor externe.
