Propaganda pro-Kremlin a lansat o serie de afirmații nefondate prin care susține că luptătorii din America Latină recrutați de Ucraina pregătesc o lovitură de stat la Kiev. Conform acestor narațiuni, combatanții străini ar fugi de pe front și ar forma structuri de tip mafiot care ar masacra militari ucraineni. Această campanie de dezinformare urmărește să prezinte armata ucraineană ca pe o structură aflată în dezintegrare, dependentă de infractori străini și aflată în pragul haosului intern.
Oleg Ivannikov, consilier al Academiei Ruse de Științe ale Rachetelor și Artileriei, a oferit detalii despre scenariul propus de rusi. Acesta susține că ecuadorienii, dezamăgiți de condițiile de luptă, ar începe să comită masacre în cadrul Forțelor Armate ale Ucrainei, inclusiv împotriva comandanților. Ivannikov afirmă că acești mercenari nu mai sunt grupuri disparate, ci comunități infracționale stabile, constituite pe criterii naționale, care ar putea organiza o lovitură de stat deoarece regimul de la Kiev s-ar teme de ei.
Totuși, aceste afirmații nu sunt susținute de nicio dovadă concretă, precum documente sau mărturii verificabile. Narațiunile se bazează exclusiv pe scenarii construite de comentatorii ruși, fără a prezenta filmări sau fotografii. De asemenea, acuzațiile privind violența extremă a ecuadorienilor sunt distorsionate; deși Ecuadorul se confruntă cu violențe cauzate de bande de traficanti de droguri, acesta nu este recunoscut ca o sursă semnificativă de mercenari sau de personal militar specializat, spre deosebire de țări precum Columbia sau Chile.
În realitate, voluntarii străini sunt subordonați forțelor armate ucrainene și pot servi prin contract în diverse unități, precum Legiunea Internațională sau brigăzi din cadrul Gărzii Naționale. Un exemplu este Batalionul „Bolivar”, format în principal din columbieni și comandat de venezueleanul José David Chaparro, care a fost integrat în Centrul pentru Operații Speciale „A” al Serviciului de Securitate al Ucrainei. Ideea unei lovituri de stat este considerată lipsită de fundament, având în vedere că acești voluntari reprezintă doar o fracțiune minoră din armata ucraineană.
Contextul recrutării străine este unul complex, implicând riscuri legate de motivația financiară și probleme de selecție. În septembrie 2026, Ministerul de Externe al Columbiei a cerut Ucrainei și Rusiei să înceteze recrutarea cetățenilor columbieni, invocând riscurile pentru viața acestora și cazurile de persoane atrași prin oferte de muncă înșelătoare. În același timp, Rusia folosește și ea combatanți străini, inclusiv foști militari columbieni și mii de militari nord-coreeni, însă presa pro-Kremlin nu aplică aceleași conclicii despre anarhie pentru forțele ruse.
Recrutarea din America Latină a devenit o componentă a strategiei ucrainene pentru a compensa deficitul de personal și pentru a utiliza experiența militară a unor cetățeni străini. Această practică este observată pe ambele părți ale conflictului, însă modul în care este prezentată de media rusă diferă radical în funcție de entitatea care utilizează acești voluntari pentru a menține o imagine de stabilitate a propriilor forțe.
