Cinci state din Asia Centrală au propus crearea unei rețele de transport pentru gaze naturale, proiectat să faciliteze distribuția resurselor și să asigure cererea în perioadele critice de iarnă. Inițiativa, denumită Inelul de Gaze din Asia Centrală, vizează Kazahstanul, Kârgâzstanul, Tadjikistanul, Turkmenistanul și Uzbekistanul prin utilizarea unor conducte noi și a unor magistrale existente. Propunerea a fost discutată în cadrul celei de-a doua ediții a Forumului de Petrol și Gaze din Asia Centrală, organizat la Tașkent.
Proiectul presupune construirea și modernizării unor tronsoane de peste 3.000 de kilometri, având un cost total estimat de Askar Ismailov la 5 miliarde de dolari (4,45 miliarde de euro). Din această sumă, 2 miliarde de dolari sunt direcționate către construcții noi, în timp ce restul de 3 miliarde de dolari sunt alocate proceselor de modernizare și digitalizare a infrastructurii. Rețeaua proiectată ar trebui să aibă o capacitate anuală de transport de aproximativ 20 de miliarde de metri cubi de gaz.
Implementarea acestui inel de gaze ar permite statele cu rezerve mari, precum Turkmenistanul, să acceseze noi clienți regionali, oferind în același timp opțiuni de aprovizionare suplimentare restului națiunilor. Assylbek Jakiyev, președinte al PetroCouncil Kazakhstan, a subliniat potențialul pentru fluxuri inverse, menționând că Uzbekistanul sau alte țări precum Kârgâzstanul și Tadjikistanul ar putea solicita cantități suplimentare de gaz în timpul iernii. Această flexibilitate ar depinde de stabilirea unor tronsoane cu flux bidirecțional.
În prezent, finanțarea și acordurile guvernamentale rămân în etapa de negociere, fără o structură finală de investiții sau un calendar de execuție stabilit. Totuși, interesul pentru proiect este vizibil, societatea națională Uzbekneftegaz manifestând dorința de implicare după primele discuții. Global Gas Centre din Geneva, organizație care susține proiectul, a semnat un memorandum de înțelegere cu autoritățile din Karakalpakstan, în timp ce se poartă negocieri cu potențiali investitori din China și Orientul Mijlociu.
Situația energetică din Uzbekistan subliniază necesitatea acestor conexiuni, în contextul în care extragerile de gaze naturale au scăzut cu 16,3% în perioada ianuarie-august 2026 față de anul precedent. Deși autoritățile au raportat descoperirea a cinci noi zăcăminte și finalizarea forajului la 80 de sonde, volumul total de gaze extras de companiile industriale a fost de 24,2 miliarde de metri cubi. Denis Borodenok, reprezentant al companiei UNG Overseas, a reiterat faptul că gazul natural rămâne piesa centrală a sistemului energetic uzbek.
Cooperarea energetică din regiune include și discuții despre consolidarea legăturilor între Asia Centrală, Azerbaidjan și piețele europene. Azerbaidjanul livrează deja gaze către Uniunea Europeană prin Coridorul Sudic de Gaze, transporturi care au însumat 12,5 miliarde de metri cubi în 2025, conform datelor furnizate de Comisia Europeană. Parteneriatele existente, precum cele dintre SOCAR, BP și Uzbekneftegaz în regiunea Ustiurt, ar putea sprijini extinderea exporturilor de hidrocarburi din Asia Centrală către Europa.
