Comisarul european pentru Extindere, Marta Kos, a declarat că termenul de 1 ianuarie 2027 propus de președintele Volodimir Zelenski pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană nu este realizabil. Într-un interviu acordat publicației Corriere della Sera, citat de Reuters, aceasta a subliniat că procesul de extindere nu va include nicio formă de privilegii sau concesii speciale. Decizia de integrare va fi condiționată strict de respectarea criteriilor de merite și a reformelor necesare.
Marta Kos a explicat faptul că, deși înțelege de ce Kievul și alte state europene consideră aderarea la UE ca pe o garanție de securitate, procesul trebuie să urmeze regulile stabilite. Această perspectivă vine într-un context în care războiul din Ucraina a modificat radical geopolitica europeană și a reintrodus extinderea pe lista priorităților continentului. Comisarul a menționat că, în ciuda războiului pentru supraviețuire, UE are datoria de a ajuta Ucraina, sperând să deschidă cât mai multe capitole de negociere până la sfârșitul anului.
În cadrul discuțiilor privind extinderea, Marta Kos a evidențiat necesitatea de a echilibra „ceasul geopolitic” cu „ceasul bazat pe merite”. În timp ce Europa nu își poate permite un vid în vecinătatea sa, țările candidate trebuie să livreze reformele cerute. Comisarul a sugerat că liderii europeni ar trebui să discute extinderea la Consiliul European din octombrie, subliniind că atât statele candidate, cât și instituțiile europene au responsabilități de îndeplinire.
Procesul de aderare al Ucrainei este marcat de o evoluție rapidă a reformelor, în ciuda conflictului armat. Kaja Kallas, șefa diplomației UE, a observat că nicio țară candidată nu a implementat atât de multe reforme ample în timpul unui război. Totuși, obstacolele politice, precum opoziția Ungariei lui Viktor Orban, au influențat viziunea asupra termenului de aderare. Există și propuneri, precum cea a cancelarului Friedrich Merz, privind crearea unui statut de „membru asociat” fără drept de vot până la îndeplinirea obligațiilor.
Pe parcursul negocierilor, s-a discutat și despre limitarea dreptului de veto pentru noile state membre. Marta Kos a menționat posibilitatea includerii unor clauze de „salvgardare” în tratatele de aderare, care ar putea restricționa votul noilor membri în deciziile privind bugetul, securitatea și politica externă pentru o perioadă de peste 15 ani. Această abordare este susținută de Franța și Germania pentru a asigura stabilitatea decizională a blocului european.
Ucraina și Republica Moldova au primit statutul de țări candidate imediat după invazia rusă din 2022, începând negocierile oficiale în decembrie 2023. De la lansarea Parteneriatului Estic în 2008, aceste țări au fost considerate elemente cheie în procesul de extindere către Occident. Expertul Stefan Meister a observat că Moldova ar putea urma un proces mai rapid decât Ucraina datorită dimensiunii sale și a costurilor reduse, fiind discutată posibilitatea unei deconectări în ritmuri diferite.
