Ministrul de finanțe al Rusiei, Anton Siluanov, a participat joi la o reuniune a Grupului G20 desfășurată la Bangkok, Thailanda. Aceasta reprezintă a doua sa apariție personală la acest eveniment de la începutul invaziei din Ucraina în 2022. Alături de Siluanov, viceguvernatorul Băncii Rusiei, Elizaveta Danilova, au fost listați ca delegați ai Rusiei pentru reuniunile anuale FMI-Banca Mondială. Prezența lor la Bangkok este văzută ca un test pentru relațiile dintre Washington și Europa.
Conform unui plan de așezare consultat de CNBC, delegații ruși au fost poziționați între participanții din Coreea de Sud și Emiratele Arabe Unite. Această revenire a ministrului de finanțe la discuțiile globale vine într-un context în care administrația Trump a preluat președinția G20. SUA au primit favorabil revenirea lui Siluanov, după ani de izolare financiară, însă acest lucru a generat nemulțumiri în rândul partenerilor europeni care doresc menținerea presiunii asupra Moscovei.
Ministrul german de finanțe, Lars Klingbeil, a exprimat o poziție fermă împotriva reintegrării Rusiei în cadrul grupului. Acesta a declarat că nu va permite ca Rusia să revină ca membru normal al G20 sau să își ocupe pur și simplu locul la masă. Tensiunile au fost vizibile și la reuniunea de la Asheville, unde oficialii europeni au protestat, determinând ca fotografia tradițională de grup să fie realizată fără delegația rusă, după ce Klingbeil a refuzat să pozeze alături de Siluanov.
Pe lângă conflictul din Ucraina, discuțiile de la Bangkok au fost marcate de diviziuni privind situația din Orientul Mijlociu. Trezorierul australian Jim Chalmers a cerut oprirea atacurilor asupra navelor comerciale, subliniind că aceste evenimente sunt exacerbate de războiul nejustificabil al Rusiei. De asemenea, liderii au discutat despre problemele energetice și datoria publică record din economiile avansate, însă reuniunea s-a încheiat fără un comunicat comun, reflectând lipsa de consens între membrii G20.
În cadrul acestor summituri, președinția SUA a utilizat simboluri precum sloganul „Freedom 250”, marcând un sfert de mileniu de la fondarea Americii. Totuși, unitatea grupului este fragilă, China fiind menționată ca un „dizident” după ce s-a opus unor limbaje specifice în declarații. Tensiunile diplomatice rămân ridicate, în special în ceea ce privește relaxarea sancțiunilor, un subiect care a atras critici din partea președintelui Volodimir Zelenski.
Reuniunile G20 funcționează ca platforme de coordonare pentru provocările economice globale, însă rezultatele lor depind de consensul politic între marile puteri. În perioade de conflict, aceste summituri devin spații de confruntare între nevoia de stabilitate financiară și necesitatea de a sancționa agresiunile militare. Următorul summit major al acestui format este programat să aibă loc în Miami, în luna decembrie.
