Pentagonul a elaborat mai multe scenarii pentru o operațiune militară de amploare împotriva Iranului, care ar putea fi desfășurată pe parcursul a aproximativ trei zile. Oficialii americani au pregătit variante pentru o acțiune militară caracterizată prin intensitate și durată scurtă, vizând puncte strategice din țara iraniană. Această pregătire militară are loc într-un context în care președintele Donald Trump a declarat că Statele Unite nu vor lansa atacuri până la alegerile de la jumătatea mandatului, programate pe 3 noiembrie.
Obiectivele principale ale acestor posibile lovituri ar urma să fie arsenalul de drone și rachete al Iranului, resurse care au fost parțial refăcute de la începutul războiului. Scenariile analizate de autorități includ, de asemenea, atacuri asupra centrelor de comandă ale Corpului Gardienilor Revoluției Islamice și asupra infrastructurii energetice a statului iranian. Pentagonul a prezentat de cinci ori propuneri pentru operațiuni militare majore către președinte, vizând atât Iranul, cât și rebelii houthi, însă Trump a respins inițial aceste planuri.
Deși planurile au fost refuzate anterior, Trump a solicitat ulterior comandanților să pregătească opțiuni pentru eventuale lovituri. Discuțiile privind aceste scenarii au avut loc vinerea trecută, în cadrul unei reuniuni la care a participat și vicepreședintele SUA, JD Vance. În ciuda pregătirilor, președintele a susținut că există negocieri „productive” cu Teheranul, iar decizia finală de a autoriza atacurile rămâne în seama sa, în funcție de o eventuală schimbare de strategie a administrației.
Simultan cu analiza acestor operațiuni, Statele Unite își intensifică prezența militară în Orientul Mijlociu, o mișcare ce implică desfășurarea a trei portavioane americane în regiune până la sfârșitul lunii octombrie. Aceasta este prima dată din anul 2003 când trei astfel de unitate sunt prezente simultan, fiecare grup de luptă fiind însoțit de alte nave și elicoptere. În total, aproximativ 20.000 de marinari și pușcași marini americani urmează să fie poziționați în zona de conflict.
Anunțul privind poziția președintelui a influențat imediat piețele de energie, provocând o scădere a prețurilor petrolului la nivel internațional. Cotația petrolului Brent a scăzut cu 1,3%, ajungând la 102,94 dolari pe baril, în timp ce petrolul american West Texas Intermediate (WTI) a înregistrat o scădere de 1,2%, ajungând la 90,37 dolari pe baril. Această volatilitate reflectă incertitudinea piețelor cu privire la stabilitatea geopolitică și posibilele întreruperi ale fluxurilor de aprovizionare.
Instabilitatea din Orientul Mijlociu rămâne un factor critic pentru securitatea globală, afectând direct rutele comerciale și prețurile mărfurilor de bază. Tensiunile dintre Washington și Teheran au marcat decenii de rivalitate, iar prezența masivă a forțelor americane în regiune este o măsură de deterrent utilizată pentru a monitoriza activitățile militare iraniene și pentru a proteja interesele strategice ale aliaților SUA.
