România este una dintre cele nouă state membre vizate de o nouă abordare a Uniunii Europene privind finanțarea regiunilor situate la frontiera estică. Comisia pentru dezvoltare regională a Parlamentului European (REGI) propune ca, pentru perioada bugetară 2028-2034, până la 10% din bugetele unor instrumente europene relevante să fie rezervate acestor zone. Regiunile vizate sunt afectate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei și de diverse presiuni geopolitice constante.
Propunerea a fost adoptată de comisia parlamentară prin 23 de voturi pentru, două împotrivă și șase abțineri. România face parte din grupul de state care include Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria și Bulgaria. Documentul urmează să fie dezbătut în plenul Parlamentului European în luna noiembrie. Este important de precizat că acest procent de 10% nu se aplică întregului buget al Uniunii Europene, ci doar unor instrumente financiare specifice.
Noua strategie vizează problemele de securitate, perturbările comerciale, reducerea investițiilor, depopularea și lipsa forței de muncă din zonele de frontieră. România este inclusă în acest cadru datorită poziției sale strategice la Marea Neagră și a frontierei cu Ucraina. Strategia se concentrează pe cinci direcții: securitate și reziliență, creștere regională, valorificarea avantajelor locale, conectivitate și măsuri pentru comunități. Se urmărește abordarea vulnerabilităților prin investiții în infrastructură și servicii publice.
Comisia REGI solicită și reguli mai flexibile pentru modificarea programelor și un mecanism special de cofinanțare. Pentru anumite investiții din regiunile estice, contribuția europeană ar putea ajunge la 95%, iar pentru proiectele esențiale de securitate sau infrastructură critică, aceasta ar putea atinge 100%. Totodată, se solicită o sumă echivalentă cu pierderea de 150 de milioane de euro suferită de programele Interreg din cauza suspendării cooperării cu Rusia și Belarus. Acestea sunt însă solicitări, nu reguli aplicabile.
În prezent, cadrul financiar 2021-2027 permite deja anumite flexibilități, precum prefinanțări suplimentare de 9,5% pentru anumite programe. În această perioadă, au fost redirecționate 34,6 miliarde de euro din politica de coeziune către priorități precum apărarea și infrastructura energetică, dintre care 5,6 miliarde de euro sunt orientate către regiunile estice. Totuși, propunerea actuală a comisiei REGI vizează exclusiv viitorul buget pentru perioada 2028-2034 și reprezintă o etapă de definire a poziției Parlamentului European.
Propunerea nu stabilește încă o sumă concretă care să revină automat României, nici nu reprezintă o alocare financiară deja aprobată. Valoarea efectivă a fondurilor va depinde de negocierile viitoare asupra Cadrului Financiar Multianual 2028-2034 și de criteriile teritoriale care vor fi stabilite. Miza pentru România rămâne ridicată, în special pentru zonele de frontieră unde Bruxelles-ul încearcă să lege politica de coeziune de necesitățile de securitate și reziliență regională.
