Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, este pregătit să ordone suspendarea atacurilor asupra teritoriului Ucrainei exclusiv în ziua desfășurării alegerilor, dacă acestea vor avea loc. Această propunere vine într-un context în care Moscova susține că Kievul împiedică încheierea războiului, deși oficialii ruși refuză în mod repetat propunerile de încetare necondiționată a focului, preferând să impună condiții politice și teritoriale pentru o pace pe termen lung.
Declarația lui Dmitri Peskov a fost o reacție la solicitarea președintelui Volodimir Zelenski de a stabili o perioadă de 60 de zile pentru organizarea scrutinului. În loc de un armistițiu temporar, Moscova susține că urmărește o stabilitate durabilă pentru generații întregi, amintind că a fost dispusă să relueze negocierile imediat după alegerile pentru Duma de Stat. Totuși, Rusia continuă să respingă ideea unui armistițiu care ar salva vieți omenești, condiționând orice acord de cedarea unor teritorii și de renunțarea Ucrainei la aderarea la NATO.
Organizarea unor alegeri democratice este îngreunată de realitățile de pe teren, care depășesc simpla promisiune a unei pauze de atacuri într-o singură zi. Codul electoral al Ucrainei și regimul de lege marțial impun restricții stricte, iar Comisia Electorală Centrală a propus o perioadă de pregătire de șase luni după încetarea legii marțiale. Procesul necesită actualizarea registrelor pentru milioane de cetățeni aflați în armată sau în străinătate, precum și asigurarea siguranței secțiilor de votare în zonele amenințate de artilerie și drone.
În timp ce Moscova se prezintă ca un garant al procesului democratic, situația din interiorul Rusiei este marcată de lipsa monitorizării internaționale. La alegerile pentru Duma de Stat desfășurate în septembrie 2026, Rusia nu a invitat observatorii OSCE, fapt criticat oficial de organizație. Analizele indică un climat represiv, în care partide precum Iabloko au fost excluse, iar procesul electoral a fost marcat de manipulări și presiuni asupra alegătorilor, oferind un contrast puternic cu scrutinul prezidențial din 2019, considerat competitiv.
Condițiile impuse de Kremlin pentru pace includ retragerea trupelor ucrainene din regiunile Donețk, Luhansk, Herson și Zaporijjia, inclusiv din zonele pe care Rusia nu le controlează. Această poziție a fost reiterată și în decembrie 2025, când Moscova a cerut cedarea unor orașe fortificate. Kievul consideră că astfel de cerințe nu reprezintă o bază pentru pace, ci o tentativă de a vulnerabiliza securitatea statului, având în vedere atacurile rusești continue asupra infrastructurii energetice ucrainene.
Propaganda rusă a început să conteste legitimitatea lui Zelenski încă din aprilie 2024, când urma să expire mandatul său. Totuși, conform articolului 108 din Constituția Ucrainei, președintele își exercită atribuțiile până la învestirea succesorului. Astfel, Kremlinul folosește imposibilitatea tehnică de a organiza alegeri sigure sub regim de război pentru a alimenta narațiunea conform căreia conducerea de la Kiev refuză dialogul și pacea.
