Republica Moldova, Ucraina și alte șase țări partenere pot participa de acum la proiectele Centrului european pentru reziliență democratică. Această schimbare de paradigmă a fost stabilită în urma acordului miniștrilor UE din 13 octombrie, transformând intenția politică într-o cooperare practică. Partenerii vor putea fi invitați de statele membre să lucreze împreună la gestionarea unor amenințări comune care vizează procesele democratice din regiune.
Lista partenerilor care beneficiază de această deschidere include Albania, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia și Kosovo. Această cooperare este structurată în jurul unor proiecte specifice, fără a reprezenta o aderare formală la o agenție a UE. Partenerii pot fi invitați să participe la proiecte comune sau, în anumite situații, să propună și să coordoneze propriile inițiative împreună cu statele membre ale Uniunii Europene.
Activitățile deja desfășurate de Centru se concentrează pe simulări de gestionare a crizelor și pe dezvoltarea unor metode de detectare a manipulării informaționale și a ingerințelor străine. Un alt domeniu de lucru important vizează evaluarea rezilienței democratice și protejarea jurnaliștilor, a organizațiilor societății civile și a politicienilor. Sunt prevăzute cursuri dedicate acestor grupuri, care pot deveni ținte ale campaniilor de intimidare sau manipulare coordonată.
Pentru Republica Moldova, această asociere aduce o dimensiune operațională în domeniul securității electorale și al combaterii ingerințelor. Experiența acumulată de Chișinău și Ucraina cu operațiunile de ingerință poate deveni o sursă de expertiză partajată cu statele membre. Totuși, decizia nu garantează acces automat la toate informațiile schimbate între statele UE și nu stabilește alocări financiare individuale sau un calendar identic pentru toate cele opt administrații implicate.
Centrul european pentru reziliență democratică funcționează din februarie 2026, fiind lansat în cadrul Consiliului Afaceri Generale. Instituția are rolul de a reuni statele membre și instituțiile UE pentru schimbul de informații și dezvoltarea de metode comune de consolidare a capacităților. Centrul nu preia atribuțiile autorităților naționale, ci se concentrează pe dezvoltarea de concepte și metodologii pentru identificarea operațiunilor de tip FIMI.
Parlamentul European susține în paralel o arhitectură mai ambițioasă pentru această instituție. Comisia specială pentru Scutul european pentru democrație a solicitat ca Centrul să primească, pe viitor, un mandat juridic explicit, un buget dedicat și o structură de guvernanță care să includă toate statele membre. Aceste cereri parlamentare reprezintă o viziune de dezvoltare pe termen lung, însă nu constituie condițiile juridice ale cooperării aprobate prin concluziile Consiliului de la Luxemburg.
