Secretarul de Stat, Marco Rubio, a declarat că Republica Islamică a pierdut controlul integral asupra Strâmtorii Ormuz, o cale navigabilă de o importanță strategică majoră. Afirmațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă comune cu omologul său grec, George Gerapetritis. Conform declarațiilor, Teheranul nu mai poate exercita autoritatea deplină asupra acestui punct de tranzit, în ciuda încercărilor de a impune reguli stricte de navigare pentru navele care traversează zona.
Situația din regiune a fost marcată de revendicări constante ale Iranului asupra acestei căi maritime, prin care înainte de conflictul actual tranzitau aproximativ o cincime din totalul hidrocarburilor lumii. Teheranul a solicitat recent ca toate navele care doresc să traverseze strâmtoarea să obțină o autorizație oficială din partea sa, amenințând cu atacuri asupra celor care nu se conformează acestor cerințe. Totuși, acest mecanism de control pare să fi pierdut eficacitatea sa în fața escortelor internaționale.
Un număr tot mai mare de petroliere utilizează acum escorta americană pentru a părăsi Golful în siguranță. Această strategie de protecție a permis monarhiilor din regiune să își mențină fluxurile comerciale. Datele furnizate de platforma de monitorizare Kpler indică faptul că, la sfârșitul lunii septembrie, volumele de țiței exportate de aceste state au atins nivelurile înregistrate înainte de începerea conflictului. Marco Rubio a subliniat că tranzitul de petrol este aproape la fel de ridicat ca în perioada pre-conflict.
Pe lângă pierderea controlului asupra spațiului maritim, Marco Rubio a avertizat că forțele iraniene au devenit mult mai puțin puternice din punct de vedere militar. Secretarul de Stat a pus accent pe impactul sancțiunilor impuse de Washington, descriindu-le drept „devastatoare” pentru stabilitatea internă a țării. El a afirmat că economia iraniană se află într-un punct critic, fiind pe cale să intre într-o situație extrem de dificilă, pe care a caracterizat-o drept „catastrofală”.
Presiunea economică exercitată de Statele Unite asupra Teheranului vizează limitarea capacităților de finanțare ale regimului iranian. Prin aplicarea unor sancțiuni severe, Washingtonul urmărește să izoleze economic Republica Islamică, afectând direct resursele utilizate pentru proiectele militare și de influență regională. Această abordare strategică de sancțiuni este utilizată pentru a modifica echilibrul de putere în zona de conflict, forțând Teheranul să își restrângă pretențiile asupra rutelor comerciale vitale.
Strâmtoarea Ormuz rămâne unul dintre cele mai sensibile puncte de tranzit global, fiind esențială pentru securitatea energetică a piețelor internaționale. Orice instabilitate sau blocaj în această zonă poate genera fluctuații majore ale prețurilor la petrol la nivel mondial. Controlul asupra acestei căi navigabile este un element central în dinamica de putere dintre actorii regionali și marile puteri globale care au interese economice directe în zona Golfului.
