O manifestație autorizată de autoritățile din Moscova a degenerat duminică într-un protest deschis împotriva regimului de la Kremlin. Aproximativ 60 de persoane au fost reținute de poliție după ce participanții au început să scandeze mesaje politice radicale. Manifestarea, care marca aniversarea a 33 de ani de la criza constituțională din 1993, a căpătat o dimensiune neobișnuită prin atacul direct la adresa puterii centrale.
Manifestanții au folosit sloganuri precum „Jos cu țarul”, mesaj care a fost interpretat ca o referire directă la Vladimir Putin. Alături de acest apel, protestatarii au cerut „Libertate pentru deținuții politici” și au solicitat organizarea unor „alegeri corecte”. Conform organizației OVD-Info, au fost scandate și mesaje împotriva represiunii politice și împotriva Roskomnadzor, autoritatea care supraveghează comunicațiile și internetul în Rusia.
Intervenția forțelor de ordine s-a intensificat spre finalul evenimentului, pe măsură ce retorica manifestanților devenea tot mai explicită. Inițial, poliția a dus la secție aproximativ 20 de persoane, însă numărul total de rețineri a ajuns la circa 60 de persoane. Printre cei arestați se numără 26 de participanți din zona Partidului Comunist și 30 de membri ai formațiunii liberale Iabloko, alături de alți activiști.
Evenimentul este considerat remarcabil deoarece Partidul Comunist, principalul adversar parlamentar, nu se poziționează de regulă ca un oponent direct al președintelui. Deși această formație critică uneori politicile interne ale guvernului, pozițiile sale privind securitatea și politica externă rămân, în general, apropiate de cele ale Kremlinului. Transformarea unei comemorări tradiționale într-un protest anti-regim reprezintă un precedent neobișnuit în contextul actual.
Manifestația a avut loc în contextul continuării războiului din Ucraina și al tensiunilor dintre Rusia și Occident. Această comemorare anuală a victimelor din 1993 face referire la momentul în care președintele Boris Elțîn și parlamentarii s-au confruntat, culminând cu intervenția armatei și bombardarea clădirii Parlamentului de la Moscova. Această criză constituțională rămâne un punct de cotitură în istoria politică a Rusiei.
Protestul din Moscova coincide cu o perioadă de intensificare a sprijinului militar pentru Kiev. În aceeași zi, cancelarul german Friedrich Merz, aflat în Ucraina, a anunțat un nou pachet de ajutor militar pentru Kiev, evaluat la aproximativ un miliard de euro. Această mișare diplomatică și militară a Germaniei subliniază continuitatea sprijinului occidental în fața conflictului care afectează stabilitatea regională.
