Alegerile parlamentare desfășurate sâmbătă în Letonia au consolidat orientarea pro-europeană a țării, în ciuda creșterii forțelor populiste și suveraniste. Partidul Lista Unită, susținut de prim-ministrul în exercițiu Andris Kulbergs, a obținut un avans confortabil în această competiție electorală. Rezultatul confirmă dorința de schimbare a electoratului dintr-o națiune de 1,8 milioane de locuitori, care traversează o perioadă de stagnare economică și declin demografic semnificativ.
Conform datelor de la Comisia Electorală, Lista Unită a captat 35,3% din voturi, ceea ce îi asigură 42 de locuri din cele 100 de mandate disponibile în Saeima, Parlamentul unicameral. Această performanță este considerată fără precedent în istoria democratică a Letoniei de la independența sa din 1990. Procesul de numărare a fost finalizat la un nivel de 99,99% din buletinele de vot, în condițiile unei participări la vot de doar 51,8%.
Formarea unei coaliții de guvernare în Saeima reprezintă principala provocare politică imediată. În cadrul actualei coaliții de centru-dreapta, Alianța Națională ocupă locul al patrulea cu 8,9% din voturi și 10 deputați, în timp ce Noua Unitate se află pe locul șase cu 6,3% și șapte mandate. Totuși, Uniunea Verzilor și a Agricultorilor nu a reușit să atingă pragul de 5% necesar pentru reprezentare, lăsând coaliția principală cu un total de 50,5% din voturi.
Pe partea opusă, forțele populiste au obținut rezultate notabile. Formațiunea Letonia pe primul loc (LPV), condusă de Ainars Slesers, s-a plasat pe locul al doilea cu 13,1% din voturi și 17 deputați. De asemenea, partidul Puterea Suverană (Suverena vara, SV), condus de Julija Stepanenko, ocupă locul al treilea cu 11,7% și 15 locuri. Aceste grupări au criticat ajutorul acordat Ucrainei și creșterea cheltuielilor militare, punând accent pe dificultățile economice ale populației.
Deși campania a fost marcată de probleme socio-economice, precum costul vieții și salariile mici, securitatea a rămas un subiect central. Progresiștii (PRO), un partid social-democrat pro-european, au obținut 7,8% din voturi, asigurându-și nouă deputați. În același timp, electoratul vorbitor de limbă rusă, care reprezintă aproximativ 35% din populație, pare să se îndepărteze de partidele tradiționale, orientându-se tot mai mult către opțiunile populiste pe criterii economice.
Letonia este membră a NATO și a Uniunii Europene din anul 2004, având o graniță comună cu Rusia și Belarus. Din cauza contextului regional, țara consideră Rusia drept principala sa amenințare strategică. Această poziție a dus la o majorare semnificativă a bugetului de apărare, care a ajuns la aproape 5% din PIB, reflectând necesitatea de consolidare a capacităților militare în fața riscurilor de securitate.
