Kremlinul a respins marți acuzațiile oficialilor germani care susțin că Rusia desfășoară un „război din umbră” împotriva statelor europene. Moscova a calificat aceste afirmații drept nefondate, susținând că ele servesc drept pretext pentru majorarea cheltuielilor militare în Germania. Tensiunile dintre cele două puteri s-au intensificat după avertismentele privind riscurile iminente ale unor atacuri rusești asupra unor ținte strategice din teritoriul german.
Martin Jaeger, șeful Serviciului Federal de Informații al Germaniei (BND), a avertizat că raportul dintre Germania și Rusia a intrat într-o nouă dimensiune, descriind situația ca fiind mult mai periculoasă. Conform declarațiilor sale, amenințarea unor acțiuni rusești asupra infrastructurii din Germania rămâne reală și iminentă. Aceste observații ale serviciului de informații germane subliniază gradul de alertă ridicat în fața posibilelor acțiuni de destabilizare.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a reacționat oficial prin respingerea categorică a acestor acuzații. El a declarat jurnaliștilor că afirmațiile prezentate de autoritățile germane nu au nicio bază factuală reală. Peskov a susținut că Germania utilizează această retorică pentru a crea un inamic imaginar, având ca scop principal justificarea procesului de militarizare și a investițiilor masive în sectorul de apărare.
Autoritățile din Berlin au semnalat repetat prezența unor campanii de atacuri hibride orchestrate de Rusia, incluzând utilizarea dronelor și operațiuni cibernetice. Un incident menționat în acest context este tentativa de atac cu dronă asupra aeroportului din Leipzig, care a avut loc în luna august. Berlinul a atribuit direct Moscovei responsabilitatea pentru acest eveniment, considerându-l parte din strategia de presiune exercitată asupra statelor europene.
În ceea ce privește planurile de finanțare, cancelarul Friedrich Merz a anunțat intenția de a dubla bugetul pentru apărare în următorii patru ani. Germania urmărește să atingă până în 2029 obiectivul NATO de a aloca 3,5% din produsul intern brut pentru nevoile fundamentale de apărare. Această decizie ar reprezenta o devansare a termenelor convenite anterior în cadrul Alianței Nord-Atlantice, reflectând o schimbare majoră în politica de securitate a țării.
Contextul securității europene este marcat de o creștere generală a pregătirii militare și a vigilenței. În timp ce Germania își ajustează bugetele de apărare pentru a răspunde amenințărilor hibride, alte state din Europa testează noi capacități de apărare, precum lansarea rachetei balistice M51.3 de către Franța, subliniind o perioadă de reevaluare strategică a capacităților de deterrent pe continentul european.
