În urma celei de-a zecea reuniuni a Consiliului de Asociere UE–Republica Moldova desfășurată la Bruxelles, Kaja Kallas a raportat că rachete și drone rusești au încălcat spațiul aerian al Republicii Moldova. Aceste incidente au avut loc în contextul atacurilor rusești asupra Ucrainei, reprezentând o presiune directă asupra statului vecin. Kaja Kallas a subliniat că situația de securitate a țării este strâns legată de războiul purtat de Rusia în regiune.
Dincolo de incidentele militare convenționale, Kaja Kallas a descris o strategie de presiune hibridă menită să intimideze și să afecteze funcționarea societății. Această amenințare vizează instituțiile, spațiul informațional, infrastructura, securitatea cibernetică și procesele democratice. Înaltul Reprezentant a argumentat că necesitatea consolidării capacităților de apărare și a rezilienței moldovenești devine critică pentru a contracara aceste încercări de perturbare a stabilității statului.
În cadrul discuțiilor, a fost menționat sprijinul de 120 de milioane EUR pentru apărarea antiaeriană, însă Kaja Kallas a precizat că aceasta nu este o nouă finanțare. Această sumă fusese deja adoptată în iulie, nu la reuniunea de la Bruxelles. Totuși, sprijinul cumulat acordat Republicii Moldova prin Facilitatea europeană pentru pace a ajuns la 317 milioane EUR, conform datelor prezentate în cadrul acestei întâlniri oficiale.
Premierul Vasile Tofan a intervenit asupra temei neutralității constituționale, afirmând că aceasta nu trebuie confundată cu slăbiciunea statului. El a susținut că Republica Moldova trebuie să dețină capacitatea necesară pentru a-și proteja suveranitatea, populația și instituțiile în fața amenințărilor externe. Mesajul a subliniat importanța modernizării capacităților de apărare, chiar și în cadrul unui statut de neutralitate, pentru a răspunde eficient riscurilor fizice directe.
Cooperarea dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova include și participarea Chișinăului la misiuni internaționale, precum cele din Bosnia și Herțegovina sau Somalia. Kaja Kallas a indicat faptul că Republica Moldova nu este doar un beneficiar al sprijinului european, ci contribuie activ la anumite operațiuni externe. Această relație de securitate extinsă vizează atât protecția teritorială, cât și dezvoltarea unor instrumente de răspuns la amenințările hibride.
Procesul de aderare la Uniunea Europeană rămâne un punct central al cooperării, fiind strâns legat de gestionarea consecințelor războiului de la frontieră. Comisara pentru extindere Marta Kos a menționat că următoarele două clustere de negociere pentru Republica Moldova și Ucraina ar putea fi deschise într-un termen apropiat, sub rezerva îndeplinirii condițiilor necesare și finalizării procedurilor de către statele membre.
