Protestele violente care au izbucnit în Albania în ultimele șase zile reprezintă o amenințare directă la adresa obiectivelor de aderare ale țării la Uniunea Europeană, a declarat premierul Edi Rama. Manifestările, conduse de studenți nemulțumiți, au afectat centrul capitalei Tirana și s-au extins în diverse orașe, generând confruntări dure cu forțele de ordine. Duminică, 18 octombrie, mii de persoane s-au adunat în fața Ministerului Educației, moment în care s-au folosit gaze lacrimogene și tunuri de apă pentru dispersarea mulțimii.
Manifestanții au cerut demisia lui Edi Rama, acuzând guvernul de corupție, lipsă de locuri de muncă și standarde educaționale deficiente. În timpul haosului, clădiri guvernamentale și bănci au fost incendiate, vitrinele magazinelor au fost sparte, iar protestatarii au aruncat cu pietre în poliție. Autoritățile au ripostat folosind gaze lacrimogene, tunuri de apă și gloanțe de cauciuc pentru a restabili ordinea în zonele afectate de violențe.
Premierul Edi Rama a respins ideea că atacurile vizează guvernul sau partidul câștigător, susținând că este contestată o misiune națională. Într-un discurs transmis pe Facebook, acesta a invitat studenții la dialog, dar a subliniat și prezența unor influențe externe. Rama a menționat un atac cu dronă asupra biroului său, afirmând că este vorba despre o „mână străină” care implementează un plan, nu despre acțiunile tinerilor sau ale minorilor.
Conform datelor furnizate de poliție, 388 de persoane au fost puse sub acuzare pentru diverse infracțiuni comise în timpul acestor manifestări. Confruntările au lăsat în urmă numeroase răniți, atât în rândul ofițerilor de poliție, cât și în rândul protestatarilor. Această situație reprezintă cea mai mare provocare pentru Edi Rama, care se află la putere din 2013 și a fost reelect pentru al patrulea mandat în 2025.
Albania face parte din grupul de țări din Balcani, alături de Muntenegru, care urmărește integrarea în Uniunea Europeană până în anul 2030. Deși guvernul susține că a făcut progrese în combaterea corupției, presiunea socială rămâne ridicată. Această perioadă de instabilitate politică și socială pune sub semnul întrebării ritmul procesului de integrare europeană într-un context regional tensionat.
În paralel, evenimentele din Albania oglindesc o perioadă de agitație socială și în alte state europene, precum Franța. În Franța, protestele împotriva creșterii costului vieții și a măsurilor de austeritate au dus la arestarea a peste 1.200 de persoane și la distrugerea unor clădiri publice. În contextul acestor crize interne, lideri precum Emmanuel Macron se confruntă cu presiuni politice semnificative pentru menținerea ordinii publice.
