Primul proces legat de sabotajul suferit de conductele de gaz germano-ruse Nord Stream a început miercuri, la Hamburg. Acțiunea judiciară vine la patru ani de la explozia care a afectat infrastructura de transport a gazului în Marea Baltică, în largul insulei daneze Bornholm. La banca acuzaților se află un fost ofițer ucrainean, Serghei Kuznetsov, pe care autoritățile germane îl acuză de implicare directă în operațiunea care a distrus conductele.
Serghei Kuznetsov, care deține rangul de comandant al armatei ucrainene și este tată a patru copii, este acuzat de parchetul german de crimă de război. Procurorii susțin că acesta a elaborat, împreună cu alți militari și la cererea autorităților ucrainene, un plan detaliat pentru distrugerea gazoductelor. Suspectul a fost arestat în Italia pe 21 august 2025, în timp ce petrecea vacanța cu familia, fiind ulterior extrădat în Germania.
Anchetatorii germani consideră că Serghei Kuznetsov a coordonat un comando format din scafandri profesioniști, un artificier și un căpitan de vas. Operațiunea ar fi început după ce acesta a intrat în Germania la începutul lunii septembrie 2022, folosind un pașaport ucrainean fals și tranzitând Polonia. Ulterior, acesta s-ar fi reunit cu complicii săi la portul Rostock, la bordul unei bărci cu pânze închiriate prin intermediari, pentru a transporta explozibil militar.
Pe lângă principalul suspect, un al doilea ucrainean, identificat sub numele de Vladimir Z., este de asemenea în arest. Acesta, care este unul dintre scafandrii implicați în sabotaj, a fost reținut într-un hotel din Pula, Croația, în baza unui mandat european de arestare. Vladimir Z. a fost subiectul unei decizii de extrădare către Germania în septembrie, deși avocatul său a anunțat că va depune apel împotriva acestei măsuri.
Evenimentul de pe 26 septembrie 2022 a avut loc într-un moment în care livrările prin Nord Stream 1 erau deja suspendate de autoritățile ruse, probabil ca răspuns la sancțiunile occidentale. Atacul asupra infrastructurii de la Bornholm a generat numeroase ipoteze, de la implicarea Rusiei sau a Statelor Unite, până la cea vizată de justiția germană, care în iulie 2026 a acuzat Ucraina de orchestrarea atacului. Guvernul german menține o poziție oficială de separare a puterilor și refuză să comenteze cazul.
Tribunalul din Hamburg a programat ședințele procesului până în luna februarie, iar dacă Serghei Kuznetsov va fi găsit vinovat, acesta riscă mai mulți ani de închisoare. Această procedură juridică este urmărită cu atenție și de către Kremlin, reprezentat de Dmitri Peskov, care a exprimat speranța într-o procedură obiectivă și un verdict corect. În același timp, Ucraina a negat constant implicarea sa, deși a considerat legitim orice atac ce slăbește capacitatea de finanțare a războiului de către Kremlin.
