O reuniune de tip grup de lucru, axată pe viitorul NATO, este planificată în Polonia sub coordonarea lui Elbridge Colby, șeful departamentului pentru politici al Pentagonului. Această adunare, care vizează transformarea alianței, a generat îngrijorări în rândul diplomaților din cauza absenței unor state esențiale. Multe dintre țările care nu au primit invitație, precum Regatul Unit, Franța și țările baltice, sunt contribuabili majori la bugetul de apărare al NATO și ocupă roluri strategice în cadrul organizației.
Diplomații statelor excluse își manifestă frustrarea, întrebându-se dacă administrația SUA face favoruri care ar putea fragmenta o alianță deja confruntată cu agresiunea rusă și cu stocuri de armament epuizate. Un oficial dintr-o țară aliată a declarat că aceștia încearcă să înțeleagă criteriile și scopul acestor întâlniri, deoarece nu au primit suficiente informații oficiale. Casa Albă nu a oferit comentarii, iar Pentagonul a refuzat să răspundă la solicitările de clarificare privind acest proces de selecție.
Donald Trump și colaboratorii săi au criticat constant NATO, invocând refuzul unor membri de a susține războiul împotriva Iranului sau eșecul de a cheltui 5% din PIB pentru apărare. Trump a declarat pe Truth Social că protejează aceste țări cu sute de miliarde de dolari fără a primi nimic în schimb în momentele de nevoie. Această viziune a fost preluată de secretarul apărării, Pete Hegseth, care a încurajat „aliații model” și a avertizat că cei care nu susțin interesele SUA vor suferi consecințe.
În prezent, grupul cunoscut sub numele de „Grupul de la Bergen” include Norvegia, Suedia, Finlanda, Polonia, Germania și Țările de Jos. Elbridge Colby a organizat deja două întâlniri similare, subliniind că aliații care își îndeplinesc rapid angajamentele de cheltuieli au capacitatea necesară de a contribui. Există posibilitatea ca Danemarca să fie adăugată în acest grup, având în vedere acordul privind extinderea prezenței militare americane în Groenlanda, însă selecția riguroasă a participanților rămâne un subiect de dispută.
Deși scopul declarat este mobilizarea întregii alianțe pentru un NATO mai puternic, excluderea unor puteri precum Marea Britanie este privită cu suspiciune. Unul dintre cei șase diplomați implicați a avertizat că, dacă se încearcă împărțirea NATO în „cei buni și cei răi”, acest lucru reprezintă un pericol pentru SUA. Pentru Europa, această dinamică de selecție a aliaților este considerată o chestiune de supraviețuire existențială, având în vedere contextul securitar actual.
Structura de apărare a NATO se bazează pe un sistem de contribuții și responsabilități partajate între statele membre, unde țări precum Germania sau Franța joacă roluri de piloni de stabilitate. Deciziile privind alocarea resurselor și coordonarea militară sunt, în mod tradițional, procese de consimțământ colectiv în cadrul alianței. Tensiunile actuale privind metodele de finanțare și implicarea în conflicte externe marchează o perioadă de transformare a modului în care cooperarea transatlantică este gestionată.
