România, reprezentată de președintele Nicușor Dan, și Italia, condusă de premierul Giorgia Meloni, au preluat coordonarea grupului format din 17 state membre, denumit „Prietenii Coeziunii”. Această alianță europeană a trimis o scrisoare oficială către Președinția irlandeză a Consiliului UE, solicitând protecția bugetelor dedicate Politicii de Coeziune și Politicii Agricole Comune (PAC). Demersul este o reacție directă la propunerile de reconfigurare a finanțării europene pentru noul Cadru Financiar Multianual (CFM).
Conflictul se concentrează pe propunerea Comisiei Europene pentru anul 2025, care vizează un buget de aproximativ 2 trilioane de euro. Această structură propune o mutare masivă a resurselor de la sectoarele agriculturii și coeziunii către noi priorități, precum apărarea și competitivitatea economică. În paralel, un grup de 6 state, în care Germania ocupă o poziție centrală, solicită reduceri suplimentare de sute de miliarde de euro, fapt ce este contestat de grupul condus de Nicușor Dan și Giorgia Meloni.
Negocierile privind noul buget implică riscuri majore de blocaj financiar. Consilierul prezidențial Valentin Naumescu a avertizat că există un risc real de discontinuitate a finanțării europene începând cu data de 1 ianuarie 2028. Pentru a evita această situație, un acord politic între cei 27 de șefi de stat și de guvern trebuie finalizat până în decembrie 2026. Această limită este necesară pentru a permite adoptarea legislației secundare și pregătirea sistemelor tehnice în anul 2027.
Problema este agravată de contextul politic european din anul 2027, care este un an electoral crucial. Dacă termenul de negociere este depășit, următoarea fereastră de oportunitate pentru un acord s-ar deschide abia în toamna anului 2027, moment în care în economii mari precum Franța, Italia, Polonia sau Spania vor avea alegeri generale. Din acest motiv, presiunea pentru un compromis până la finalul acestui an este extrem de ridicată pentru a asigura stabilitatea fondurilor.
Pe lângă bugetele tradiționale, grupul celor 17 state susține trei poziții strategice suplimentare. Acestea includ contestarea noilor taxe europene propuse de Comisia Europeană, care ar putea genera 66 de miliarde de euro anual, și cererea de amânare a rambursării datoriei NextGenerationEU, care în prezent costă 25 de miliarde de euro pe an. De asemenea, statele se opun menținerii rabaturilor bugetare acordate istoric țărilor care contribuie net la bugetul Uniunii Europene.
Discuțiile privind Cadrul Financiar Multianual reprezintă un exercițiu de echilibrare a priorităților strategice ale Uniunii Europene. Această perioadă de planificare determină direcția investițiilor în infrastructură, dezvoltare regională și securitate pentru următorii ani. Deciziile luate în cadrul Consiliului European vor influența direct capacitatea de absorbție a fondurilor de către statele membre și stabilitatea economică a întregului bloc european.
